Banca Nationala a Romaniei confirma ceea ce este evident cu ochiul liber: au crescut preturile.
Potrivit institutiei condusa de Mugur Isarescu, cresterea consistenta in luna iulie a preturilor produselor energetice – gaze naturale, energie electrica si combustibili, cu o contributie cumulata estimata de circa 1 punct procentual la cresterea anuala a IPC, impinge rata anuala a inflatiei in semestrul II 2021 peste valorile anticipate anterior, deasupra intervalului tintei. Banca Centrala a aprobat in sedinta din 6 august 2021 si Raportul asupra inflatiei.
Iata anuntul BNR:
„Rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca deasupra limitei superioare a intervalului tintei in luna iunie, implicit peste nivelul prognozat, urcand la 3,94 la suta, de la 3,75 la suta in luna mai si 3,05 la suta in martie 2021.
Cresterea din trimestrul II a fost determinata aproape integral de componente exogene ale IPC, similar intervalului anterior. Principala contributie a apartinut scumpirii combustibililor pe fondul maririi cotatiei petrolului, secondata de influentele modeste decurgand din majorarea preturilor legumelor si fructelor, precum si din cresterea pretului produselor din tutun.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a stopat trendul descendent in trimestrul II 2021, ceva mai devreme decat s-a anticipat, marindu-se in iunie la 2,9 la suta, de la 2,8 la suta in luna martie. Evolutia ei reflecta efectele temporare ale cresterii consistente a cererii de consum, mai ales pe segmentul serviciilor, suprapuse celor venind din perturbari pe partea ofertei si din costuri asociate majorarii cotatiilor unor marfuri si masurilor de prevenire a raspandirii coronavirusului, alaturi de influentele ajustarii in sens ascendent a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt.
Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum au crescut la 2,9 la suta si 2,4 la suta, de la 2,6 la suta, respectiv 2,1 la suta in luna martie 2021.
Ce arata datele statistice
Noile date statistice confirma continuarea redresarii activitatii economice in trimestrul I 2021 intr-un ritm considerabil peste asteptari, aceasta reducandu-si declinul in termeni anuali la doar -0,2 la suta, de la -1,4 la suta in trimestrul IV 2020, in conditiile unei cresteri trimestriale de 2,9 la suta – marginal mai pronuntata decat cea estimata anterior. Evolutia implica recuperarea aproape in totalitate in acest interval a contractiei economice severe din trimestrul II 2020, precum si redeschiderea deviatiei pozitive a PIB in trimestrul I 2021, in devans cu doua trimestre fata de previziunile din luna mai.
Totodata, cererea interna este confirmata drept unic determinant al redresarii economice, in contextul redinamizarii considerabile a consumului privat, dar si cu aportul accelerarii semnificative a cresterii formarii brute de capital fix. Exportul net si-a marit insa substantial contributia negativa, similar estimarii precedente, in conditiile cresterii mai pronuntate a dinamicii importurilor in raport cu cea a exporturilor de bunuri si servicii, avand drept consecinta si o accentuare a adancirii deficitului balantei comerciale fata de perioada similara a anului trecut.
Deficitul de cont curent
Pe acest fond, dar si ca urmare a inrautatirii considerabile a balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare – pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite si, intr-o mica masura, a intrarilor nete de fonduri europene –, deficitul de cont curent a cunoscut in trimestrul I 2021 cea mai ampla crestere in termeni anuali din ultimele 14 trimestre.
Evolutiile recente ale indicatorilor cu frecventa ridicata arata continuarea cresterii economiei in trimestrul II 2021, intr-un ritm trimestrial in decelerare, dar mai alert decat cel anticipat in luna mai, implicand, in contextul efectului de baza asociat contractiei din perioada similara a anului trecut, majorarea la un nivel considerabil, de doua cifre, a dinamicii anuale a PIB.
Evolutii deosebit de dinamice se evidentiaza in primele doua luni din trimestrul II in comertul cu amanuntul, in cel auto-moto si, mai ales, in sectorul serviciilor prestate populatiei, dar si in sfera constructiilor si productiei industriale, incluzand comenzile noi in industria prelucratoare. In acelasi timp, deficitul comercial si-a temperat usor cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut, in conditiile in care majorarea consistenta a exporturilor, pe fondul revenirii puternice a economiilor europene, a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri si servicii.
Deficitul de cont curent si-a comprimat insa considerabil dinamica anuala, inclusiv cu aportul balantei veniturilor primare si al celei a veniturilor secundare, aceasta ramanand totusi superioara valorilor ei medii din 2019 si 2020.
Piata financiara
Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar s-au mentinut relativ constante in iulie, la valori reprezentand minime ale ultimilor aproape 4 ani, in timp ce randamentele titlurilor de stat au consemnat cresteri modeste ori si-au accentuat ascensiunea in prima jumatate a lunii, pentru ca apoi sa se stabilizeze la noile niveluri. Rata medie a dobanzii la creditele noi si-a prelungit in iunie trendul general descrescator, coborand astfel la o valoare foarte joasa din perspectiva istorica. Cursul de schimb leu/euro a ramas, totusi, cvasistabil in prima parte a lunii iulie, iar ulterior a cunoscut o ajustare descendenta graduala, in principal pe fondul unor evolutii interne de natura sezoniera.
Creditele pentru sectorul privat
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa creasca in iunie, ajungand la 11,2 la suta, de la 10,1 la suta in luna mai, ca urmare a intensificarii activitatii de creditare in moneda nationala, inclusiv cu aportul sporit al programelor guvernamentale. Dinamica anuala a componentei in lei s-a marit astfel la 16,6 la suta, de la 15,4 la suta in luna mai, iar ponderea acesteia in total a urcat in iunie la 71,1 la suta.
In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia august 2021, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Actualul scenariu evidentiaza o traiectorie mai inalta a ratei anuale prognozate a inflatiei pe parcursul urmatorilor doi ani, in conditiile in care aceasta a fost din nou revizuita considerabil in sens ascendent pe termen scurt si intr-o mai mica masura pe cel de-al doilea segment al orizontului proiectiei.
Au crescut preturile
Astfel, cresterea consistenta in luna iulie a preturilor produselor energetice – gaze naturale, energie electrica si combustibili -, cu o contributie cumulata estimata de circa 1 punct procentual la cresterea anuala a IPC, impinge rata anuala a inflatiei in semestrul II 2021 peste valorile anticipate anterior, deasupra intervalului tintei, fiind de natura sa amplifice si sa prelungeasca impactul inflationist tranzitoriu al factorilor pe partea ofertei. Totodata, in urma corectiilor descendente din prima parte a anului 2022, antrenate de efecte de baza, rata anuala a inflatiei este anticipata sa coboare , dar sa si ramana marginal sub limita de sus a intervalului tintei, peste valorile previzionate in luna mai 2021, pe fondul cresterii la cote relativ mai ridicate a excedentului de cerere agregata, redeschis in devans in trimestrul I 2021.
Evolutia pandemiei si a masurilor restrictive asociate genereaza insa incertitudini si riscuri crescute la adresa actualelor previziuni, cel putin in perspectiva apropiata, date fiind reluarea cresterii infectarilor pe plan intern si incetinirea puternica a ritmului vaccinarii, precum si semnele emergentei unui nou val pandemic in Europa si pe alte continente, pe fondul raspandirii variantei mai contagioase de coronavirus (Delta).
Incertitudini si riscuri
Surse de incertitudini si riscuri raman, de asemenea, conduita politicii fiscale si absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU. Din aceasta perspectiva, importante sunt coordonatele preconizatei rectificari bugetare si strategia de consolidare bugetara prezumata a fi elaborata pana in toamna, conform recomandarilor institutiilor europene, precum si aprobarea de catre CE a Planului national de redresare si rezilienta. Consolidarea fiscala/bugetara este vitala pentru stabilitatea economica, pentru atenuarea impactului socurilor inflationiste.
Piata muncii
Pe piata muncii, evolutiile au continuat sa se amelioreze, inclusiv in raport cu asteptarile, dar persista incertitudini legate de perspectiva apropiata a situatiei epidemiologice si de implicatiile sistarii unor programe de sprijin guvernamental. Riscuri vin insa si din tendintele sincronizate de crestere a cotatiilor multor materii prime, de natura sa accelereze inflatia pe plan mondial.
Rata dobanzii
In sedinta de astazi, 6 august 2021, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25 la suta pe an, concomitent cu pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la suta pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75 la suta pe an.
De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu corespunzator tintei stationare de inflatie de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiar”.
About Post Author
