CHIȘINĂU, 7 sept – Sputnik. În timp ce întreaga lume părea să fie dată peste cap, numeroși moldoveni nu s-au pierdut cu firea anul trecut și au decis să-și deschidă o afacere. Contextul neobișnuit și chiar dramatic al anului trecut fie le-a dezvăluit unor cetățeni noi oportunități, fie le-a dat un imbold să manifeste mai mult curaj și să-și asume riscuri.Aproximativ 1300 de noi întreprinderi mici și mijlocii au fost înregistrate în anul pandemic 2020. În mod surprinzător, este un număr mult mai mare decât cel din 2019, când au fost înregistrate doar 200 de noi întreprinderi mici și mijlocii. Anul 2018 a fost însă unul foarte rezultativ pentru deschiderea de noi ÎMM-uri, fiind înregistrate aproape două mii.La sfârșitul anului trecut, numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 57,2 mii, ceea ce înseamnă 98,6% din numărul total de întreprinderi raportoare din țară, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).Cea mai mare parte a ÎMM-urilor (35,7%) își desfășoară activitatea în domeniul comerțului – 20,5 mii de întreprinderi. În industria prelucrătoare au activat 4,8 mii de ÎMM-uri în 2020 (8,5% din total). Dintre moldovenii angajați la întreprinderi, 60% sunt salariați ai ÎMM-urilor, aceasta însemnând 316,8 mii de persoane.Raportul statistic oficial arată doar o ușoară reducere a veniturilor din vânzări ale ÎMM-urilor în anul 2020, comparativ cu 2019, ca urmare a restricțiilor impuse din cauza pandemiei cu noul coronavirus. Veniturile acestor întreprinderi au însumat 150 de miliarde de lei în 2020 sau 39,3% din veniturile din vânzări în total pe economie. În anul 2019, veniturile ÎMM-urilor au fost cu vreo șapte miliarde mai mari (39,5% din veniturile din vânzări pe întreaga economie).Puțini moldoveni se încumetă să pornească afaceriComparativ cu indicatorii din țările Uniunii Europene, în Republica Moldova sunt înființate anual foarte puține firme noi, potrivit expertului economic Viorel Gîrbu. Chiar în comparație cu cele mai sărace economii din UE numărul srl-urilor moldovenești nou-înființate anual este mic – de peste cinci ori mai redus decât cel din Bulgaria și de vreo patru ori mai mic decât cel din România.„Indicatorul cu numărul de afaceri noi deschise nu este unul care să se schimbe rapid. Aici este un context instituțional, mentalitatea care se schimbă încet. Datele din anul 2020 sunt influențate puternic de pandemie”, a comentat, solicitat de Sputnik, expertul economic Viorel Gîrbu.Media anilor trecuți arată că la fiecare 100 de mii de locuitori apți de muncă ai Republicii Moldova le revin anual aproape două (exact: 1,86) societăți cu răspundere limitată nou-înființate. Pentru perioada anilor 2014-2018, cea mai mare valoare la acest indicator a fost înregistrată în anul 2017 (1,98), fiind în creștere față de datele anului 2014, care au fost de 1,69 unități, potrivit lui Viorel Gîrbu.Cât privește vânzările din raportul statistic, interlocutorul a menționat că acestea au fost influențate în sens negativ de restricțiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19, dar între timp situația s-a îmbunătățit.„În partea ce ține de vânzări, în 2020 am avut pandemie. De atunci veniturile din vânzări sunt iarăși pe un trend ascendent și cresc semnificativ și importurile. Avem o creștere rapidă a deficitului de cont curent, ceea ce nu este bine… Dar nu putem face nimic, avem acorduri comerciale”, a mai constatat Viorel Gîrbu.Pavel Bîtcă – un antreprenor care și-a deschis o afacere în plină pandemieTânărul antreprenor Pavel Bîtcă este unul dintre moldovenii care a inițiat o afacere în anul pandemic 2020. În toamna anului, el a devenit proprietarul unui local din Chișinău ce le propune vizitatorilor cafele și ceaiuri preparate după rețete inedite, de un barista.L-am întrebat cum de a avut curajul să lanseze o afacere într-o perioadă plină de incertitudini.„De copil aveam un vis. Priveam la televizor străzile din Franța, măsuțele mici, de două persoane, totul frumos, lumea servind cafea… Asta m-a inspirit foarte tare și pentru mine era o dorință din copilărie”, a răspuns Pavel Bîtcă.Interlocutorul a spus că a deschis localul în momentul în care s-au suprapus mai multe aspecte propice, dar în primul tând l-a inspirat anturajul în care se afla, persoanele din preajmă, precum și faptul că spațiul găsit pentru local avea o amplasare reușită – cel mai important bulevard din Sectorul Botanica – Dacia.„Aveam mari dubii că o să-mi reușească. Am întâmpinat dificultăți foarte mari. În unele zile vânzările erau mizere. Mă gândeam că vor trece două – trei luni de zile și voi da faliment. Dar situația se ameliorează, adică mergem spre mai bine”, a spus Pavel Bîtcă.Și-a pornit afacerea cu bani proprii și cu ajutorul financiar pe care i l-a oferit mama.„Pandemia ne-a ajutat pe fiecare să ne înțelegem caracterul și puterea interioară de a merge mai departe. Este o boală, sunt probleme, dar această perioadă are și plusuri – ai realizat cine ești tu, ai realizat cui îi trebuiești și ai realizat că poți mai mult decât credeai. Atunci când ai un vis nu trebuie să te lași influențat de ceea ce se întâmplă în jur, dar să mergi pe calea ta. Tu asculți sfaturile tuturor, dar îți realizezi ideea ta”, și-a împărtățit concepția de viață tânărul antreprenor.„Nu oricine de pe stradă primește ajutor de la stat”Pavel Bîtcă n-a încercat să obțină sprijin financiar din partea statului, în cadrul vreunui proiect. „În ceea ce ține de ajutorul statului, e ca și cum ai vrea să zbori în Cosmos cu un avion de pasageri. Nici n-am încercat. Eu am studiat ce oferă statul, condițiile. Acolo sunt niște condiții inumane, niște condiții pe care doar ei, probabil, pot să le întrunească. Un muritor de rând nu le întrunește. Nu oricine de pe stradă primește ajutor de la stat. Cu toate că avem mari așteptări de la aleșii noștri… Mai bine faci singur, decât să aștepți să te-ajute cineva”, a mărturisit antreprenorul.L-am întrebat pe interlocutor cât de dificilă a fost înregistrarea afacerii.„Înainte de pandemie înregistrarea era mult mai ușoară, pentru că tu știai: mă duc acolo, acolo și acolo. Acum procedura de înregistrare este mai complicată pentru că totul a trecut în regim online. Iar lumea nu este destul de informată ca să treacă brusc la regim online. Suni, nimeni nu răspunde, toate liniile telefonice sunt ocupate”, a spus antreprenorul.„Rechinii” atacă, iar „antreprenorii nu știu ce-i așteaptă mâine”Pavel Bîtcă a povestit că este mulțumit de mersul afacerii sale, dar că, la fel ca majoritatea antreprenorilor, are incertitudini legate de viitor. El a vorbit și despre dificultățile pe care le au micii antreprenori din cauza „rechinilor” care doresc să le preia sau să le controleze afacerile.„În prezent, în ceea ce ține de clienți, de recenzii, sunt destul de mulțumit. Este greu pentru a te extinde, este greu pentru a investi deoarece nu știi ce te așteaptă în ziua de mâine. Asta se numește „investiție cu ochii închiși”, când nu știi ce te așteaptă mâine. Este problema antreprenorilor. Avem afaceri care trăiesc cu ziua de astăzi. Eu mă uit la situația actuală care-i la noi în țară: cam 90% din businessul mic și mijlociu trăiește cu ziua de azi. Întreprinderile mari acaparează afacerile mici, businessul local și-l îngroapă, ca să scape de concurență și să dețină monopol pe piață”, a spus Pavel Bîtcă.El a relatat că și afacerea lui intrase în atenția unor companii mari specializate în importul și comercializarea cafelei.„Deja e știut că pe piața de cafea este monopol. Și eu am avut parte de așa vizite de la monopoliști pe piață, nume n-o să dau. Mi-au spus: „Sau tu lucrezi cu noi, sau noi găsim o cale să te astupăm”. Cerința era să lucrez cu produsul lor, cu ceea ce oferă ei, dar eu am mers pe principiul meu. Am avut foarte multe controale – și din partea organelor de drept, și din partea organelor fiscale, și din partea instituțiilor sanitare, și din partea Preturii. Adică, toate organele care puteau „să pună capac” afacerii au fost cu controale. Am rămas ferm pe picioarele mele, am deschis fel de fel de uși, am avut nopți nedormite. A fost o perioadă în care localul meu a fost ținta unei tentative de spargeri, pe când nu era dotat cu sistem de securitate, și am dormit în local. Așa am reușit să ne menținem pe picioare”.Pavel Bîtcă a adăugat că, din cauză că importul și distribuirea pe piață a cafelei sunt controlate de firme mari, iar pe piață se regăsesc unele și aceleași produse, consumatorii din Chișinău „au o percepție deformată despre cafea”, iar el s-a ambiționat să le servească vizitatorilor cafele și ceaiuri inedite, memorabile.
About Post Author
