122 de ani de la nașterea lui Corneliu Codreanu, un nume încă rostit cu teamă (13 Septembrie 1899 – 30 Noiembrie 1938). STUDIU

„Nici un istoric serios, care se va ocupa cu istoria secolului XX românesc, nu va putea ocoli sau ignora această extraordinară aventură spirituală pornită din străfundurile ethosului românesc”.

Vintilă Horia,

Intelectualii și Mișcarea Legionară. Mari conștiințe românești  

„Numele lui Corneliu Codreanu a fost și încă este rostit cu teamă” 

ARGUMENT

„ …Codreanu a făcut din mine

un fanatic român. Cât timp judec în istorie

–        iar nu în absolut – nu pot gândi nimic

 fără să țin seama de neamul meu”.

                                                                (Mircea Eliade, Jurnalul portughez)

Personalitate marcantă a curentului național-creștin interbelic și  fondatorul Legiunii Arhanghelul Mihail, Corneliu Zelea Codreanu a fost și, din păcate, rămâne încă un personaj defăimat, reprimat, ignorat în ultimii 80 de ani de istorici, și nu numai.

Azi ca și ieri o serie de auto-proclamați „specialiști”, lansați/acreditați directori ori prezidenți ai unor institute ori „comitete și comiții” de „studiu și investigare” prin oculte și vinovate legături cu diverse Servicii și Centre de putere, influențează, cenzurează, deturnează și, în consecință, schimonosesc  Istoria însăși. Așa cum ieri curentul național-creștin era tratat în cheie marxistă, combătut vehement cu „mânie proletară”, tot așa astăzi, în noul registru „democratic” post-comunist, același fenomen este fals interpretat, stigmatizat în maniera reducționistă a „corectitudinii politice”, omniprezente și omnipotente, din păcate, în societatea românească actuală.

Radiografia evoluției societății românești de la 1848 la 1948 ne indică faptul că instaurarea comunismului în România a reprezentat un  moment de fractură care – în sensul teoretizărilor lui Vilfredo Pareto – a stopat procesul gradual al circulației elitelor. Evoluția firească a societății românești a fost în chip brutal întreruptă de comunism, care a lichidat vechea elită cultural-politică și economică a țării și a impus o pseudo-elită ce s-a instaurat și regenerat în temeiul unor criterii ale unui „nou” sistem de valori, pe care îl putem caracteriza drept antisistem de selecție. Pe fondul trădării Occidentului față de țările Europei Est-Centrale, după 1944-1945, în România acest proces s-a produs în condiții mult mai dure decât în alte țări rămase dincoace de Cortina de Fier a lui Stalin. „Execuția celor 100 000 de oameni care, în pofida păcatelor lor, alcătuiseră fenomenul românesc” [1], după cum consemna Mircea Eliade în Jurnalul portughez, s-a făcut prin teroare și abuz, iar cei care au inițiat și organizat acest sistem samavolnic împotriva semenilor poartă încă stigmatul „păcatului lui Cain”. Într-un sens mai larg, pseudo-elita de după 1944-1945, formată la școala violenței, crimei și trădării, a purtat cu sine, după cum s-a observat cu justificat temei de specialiști, în toată perioada totalitară, blestemul victimelor comunismului, al celor torturați și asasinați în temnițele regimului din 1945-1989.

Oricând în „obsedantul deceniu”, numele lui Corneliu Z. Codreanu era rostit cu teamă, deoarece putea să determine automat aplicarea etichetei infamante de „legionar”, care atrăgea, totodată, ani grei de detenție politică, izolarea, epurarea sau chiar moartea. După 1990, istoricii, sociologii, analiștii politici interesați, sub aspect științific, de C. Z. Codreanu și Mișcarea Legionară, sunt catalogați invariabil drept fasciști, retrograzi, revizioniști. Obsedați de „pericolul legionar”, actualii „comisari” ai „politicii corecte” (precum Michael Shafir, Liviu Rotman, Radu Ioanid, Andrei Cornea, Alexandru Florian ș. a.) mențin gratuit angoasele remanente ale Stângii internaționaliste și atee. Totodată, noii „îndrumători” continuă operațiunea de ocultare, trunchiere, masacrare a adevărului istoric în buna „tradiție” cominternistă instituită în anii ´50 și după de către Iosif Chișinevschi, Mihail Roller, Valter Roman, Leonte Răutu, Moses Rosen, I. Ludo, Alexandru și Sorin Toma, Oscar Lemnaru, Ov. S. Crohmălniceanu, I. Vitner ș. a. Istoricii par timorați și ocolesc discret temele care pot atrage dizgrația noilor directori de opinie și conștiință istorică „românească”. Excepțiile sunt rare și, în consecință, onorează cu atât mai mult pe cei care s-au aplecat cu acribie, curaj și calm asupra personalității lui Corneliu Codreanu, pe cât de „controversată” pe atât de fascinantă, dar și asupra originilor, manifestărilor și evoluției Mișcării Legionare [2], definită de marele nostru istoric al religiilor, drept „singura care poate să se revendice ca mistică și creștină, ca revoluție spirituală ascetică, bărbătească așa cum încă n-a cunoscut istoria Europei” [3].

În septembrie 2011, s-a republicat, în ediție anastatică, Pentru legionari, principala lucrare semnată de Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul și liderul necontestat al Mișcării Legionare, lucrare cu dublu caracter, memorialistic și doctrinar deopotrivă. S-a utilizat ca model prima ediție (Sibiu, Editura „Totul pentru Țară, Tipografia Vestemean, 1936), chiar exemplarul oferit cu dedicație de C. Z. Codreanu poetului Aron Cotruș. Apărut la Editura Tipo Moldova, volumul, inclus în colecția „OPERA OMNIA”, devoalează, fără urmă de echivoc, inițiativa unui amplu proiect de reevaluare a scrierilor lui Corneliu Z. Codreanu, edite sau inedite [4].

Anul acesta, grație efortului și investigațiilor depuse de binecunoscutul ziarist Victor Roncea în Arhiva C. N. S. A. S. din București, au fost re-descoperite dosarele cuprinzând documentele privindu-i pe Corneliu Zelea Codreanu și ceilalți apropiați implicați în mișcărilor studențești din perioada 1922-1923, mai apoi lideri ai Mișcării Legionare. Nominalizăm în acest cadru pe Ilie Gârneață, Ion I. Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Tudose Popescu ș.a.  Ținute îndelung la secret, dosarele cu pricina au fost văzute, până în 1989, doar de lucrători ai Securității care, după toate probabilitățile, țineau sub strictă supraveghere „problema legionară” și aveau permanent „în lucru” documentele considerate … compromițătoare ale foștilor deținuți politici cu trecut naționalist-creștin.

Editate de Victor Roncea pentru Civic Media, în colaborare cu Gh.  Buzatu, volumele I-III au apărut deja în luna aprilie 2012 la  Editura Tipo Moldova, în colecția OPERA OMNIA, cu sprijinul domnului director Aurel Ștefanache, recunoscut în mediile culturale și publicistice drept un inspirat și neobosit editor. Totodată, se impune a preciza că volumele valorificate (după cum și cele programate) abundă în rapoarte și note informative semnate de agenții Siguranței (și nu numai), de interogatorii, rechizitorii și depoziții ale martorilor în contextul proceselor studențești din anii ’20. Cercetarea acestor dosare indică atenția și scrupulozitatea organelor informative românești asupra principalilor conducători ai studenților, cooptați în Liga Apărării Național-Creștine, condusă de profesorul A. C. Cuza și viitori lideri ai Mișcării Legionare. De altfel, pentru o mai bună înțelegere a genezei, manifestărilor și ascensiunii Dreptei interbelice se impune cunoașterea climatului general care a permis – ba chiar a reclamat – apariția, dezvoltarea și radicalizarea mișcării tineretului universitar. În acest sens primele volume de documente din arhiva Corneliu Zelea Codreanu  constituie un important instrument de lucru, deosebit de util cercetării, întrucât ele privesc chiar perioada mișcărilor studențești, a așa-zisului „complot studențesc”, a constituirii L. A. N. C. și a procesului în cazul C. Manciu.

Pentru anii 1924-1938, memorialistica legionară [5] și publicistică de aceeași culoare [6] au insistat, adeseori cu lux de comentarii, asupra proceselor și … „proceselor” în care au fost implicați liderii legionari, relevându-se și blamându-se cu vehemență prigoana împotriva ML a guvernelor de la București, a organelor judiciare și Siguranței. Problematica a fost tratată temeinic în literatura de specialitate (vezi, de ex., A. Heinen, N. M. Nagy-Talavera, M. Rallo, Hans Rogger și Eugen Weber, Ioan Scurtu, Peter F. Sugar, Bela Vago, S. J. Woolf, Ilarion Țiu, Daniel Dieaconu, Corneliu Ciucanu ș.a.). Să reținem, în context, că s-au editat numeroase volume de documente [7]. În Introducerea noastră la „Procesul” … din 1938 relevam sub acest aspect: „Istoria ML constituie, probabil, nu numai unul dintre capitolele cele mai interesante ale evoluției României în veacul XX, ci și unul dintre domeniile științifice ce presupune pe viitoare investigații de amploare în biblioteci și arhive, obiectivitate și curaj în abordare, perspectivă și maximum de înțelegere în tratarea temei și a variatelor sale aspecte, integrarea lor corectă în capitolele mai mult sau mai puțin cunoscute ale epocii contemporane pe plan național și general. Binefacerile prăbușirii regimurilor comuniste în Europa se vor resimți indiscutabil și pe plan istoriografic, istoricul de mâine îngăduindu-și să renunțe la șabloane și, dintre care, în legătură directă cu istoria ML, acela privind includerea lui C. Z. Codreanu și a partizanilor săi într-un clan al crimei organizate este cel mai persistent [8]. Cu același prilej, am subliniat denaturările grosolane ale istoriei contemporane a românilor, după cum și efectele nocive ale „școlii” fondată de M. Roller după 1947-1948 și aflată, în bună parte, pentru unii, la „modă”, adică la mare trecere și influență [9]. Volumul IV din Documente din arhiva lui C. Z. Codreanu îngăduie direct cititorului să ia cunoștință asupra proceselor antilegionare, începând cu cel desfășurat la Turnu Severin, în mai 1925, în urma asasinării lui C. Manciu, despre care se pot afla detalii și pe Internet (cf. Miscarea.net).

De asemenea, cititorul poate afla informații pe Internet și despre rejudecarea și anularea verdictului din 1938 [10] în cazul C. Z. Codreanu în 1940 (vezi Codreanu.ro).

Încheierea ce se desprinde? Între adulare și defăimare – nu există cale de mijloc, impunându-se să triumfe Adevărul!

***

Publicarea Documentelor din arhiva C. Z. Codreanu se integrează  proiectului  demarat de Editura Tipo Moldova în urmă cu patru ani, când s-a inițiat un amplu program de reeditare a operelor marilor istorici și gânditori români – A. D. Xenopol, B. P. Hașdeu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, N. Titulescu, Constantin Rădulescu-Motru, A. C. Cuza, P. P. Panaitescu, D. Ciurea, Dan Berindei, Al. Zub, Ilie Seftiuc, Ioan Scurtu, C. Bușe, G. G. Potra, Cornel M. Lungu, Sorin Liviu Damean ș.a.

În acest context trebuie subliniat faptul că apariția volumelor de documente, în marea lor majoritate inedite, relativ la Corneliu Zelea Codreanu și la manifestările mișcării tineretului naționalist-creștin din România interbelică vizează și completează – dar nu epuizează – acest proiect de excepție vizând reevaluarea Trecutului, primenirea Prezentului, întru revelarea Adevărului istoric. Este neîndoielnic că o astfel de abordare a începuturilor și ascensiunii Mișcării Legionare, realizată în baza documentelor din arhiva Corneliu Zelea Codreanu, certifică profesionalismul editorilor și oferă, totodată, greutate științifică proiectului după cum și studiilor viitoare întreprinse în temeiul lui. Mai mult, demersul editorial întărește pe deplin observația lui Vintilă Horia – fundamentată în  Intelectualii și Mișcarea Legionară. Mari conștiințe românești (București, Editura Fundației Buna Vestire, 2000, p. 153) – cu privire la cercetarea obiectivă și înțelegerea profundă a fenomenului legionar, în sensul că „nici un istoric serios, care se va ocupa cu istoria secolului XX românesc, nu va putea ocoli sau ignora această extraordinară aventură spirituală pornită din străfundurile ethosului românesc”.

                                                                           Corneliu Ciucanu

Gh. Buzatu

Iași, 14 mai 2012

Prefață la Vol IV din ARHIVA CORNELIU ZELEA CODREANU (SSI/DSS/SRI/CNSAS), Editori: Prof. Univ. Dr. Gheorghe Buzatu (Centrul de Istorie și Civilizație Europeană al Filialei din Iași a Academiei Române) și Victor Roncea (Civic Media România), IAȘI, TIPO MOLDOVA, 2012