Life Lifestyle man National Politics Technology

Tainele buncărelor din Olișcani: Cum s-a ajuns la demolare și care va fi soarta acestora

Construcția comandamentului de rezervă din Olișcani a început în 1984, iar lucrările au durat până la destrămarea Uniunii Sovietice. Odată cu declararea independenței Republicii Moldova, baza militară din Olișcani a fost dată în gestiunea Ministerului Apărării de atunci. Totuși, la scurt timp, mai exact în 1996, baza militară din Olișcani a fost transmisă în gestiunea Guvernului, care ulterior a decis să ofere dreptul de gestionare Agenției „Moldsilva”, pe motiv că baza militară se află în mijlocul pădurii și face parte din fondul forestier al statului. La fel, în acea perioadă, Guvernul a emis o hotărâre prin care s-a decis restabilirea fondului forestier. Astfel, Agenția „Moldsilva” a semnat un contract cu o companie pentru ca aceasta să demoleze baza militară din pădurea de lângă Olișcani, iar zona forestieră să fie restabilită. Directorul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Șoldănești, Anatolie Cojocari, susține că toate contractele care au fost semnate cu aceste companii private au expirat încă în 2009, iar lucrările de demolare care se efectuează în prezent sunt ilegale. „Firma insistă că aceste contracte încă sunt valabile, dar Întreprinderea Silvică Șoldănești este de altă părere, aceste contracte nu mai sunt valabile. Firma trebuie să aibă măcar o scrisoare oficială către Agenția „Moldsilva”, unde să-și expună părerea și să vadă cum procedează mai departe sau prin intermediul judecății să-și demonstreze dreptatea contractelor, dar în viziunea mea, dreptatea este de parte întreprinderii silvice”, a menționat Anatolie Cojocari. Anatolie Cojocari a precizat că în toți acești ani companiile care s-ar ocupa de lucrările de demolare s-au schimbat de câteva ori și că administratorii acestora ar fi rude. Totodată, din anul 2015, Întreprinderea Silvică Șoldănești este într-un proces de judecată cu firma care ar efectua ilegal lucrările de demolare a bazei militare. „Ei nu au statut de beneficiar silvic, nu au bilet silvic, aflarea sau activitatea economică, aflarea la orice agent economic în fondul forestier trebuie să fie cu un statul de beneficiar silvic, trebuie să aibă bilet silvic. Ei nu au apelat cu nicio scrisoare oficială, pe data de 9 iulie ei au apărut din nou la buncăre, noi ulterior am apelat la INI, la Poliție, la Inspectoratul Ecologic și am venit cu intenția că ei trebuie să fie momental evacuați de acolo. Noi nu suntem agent constatator și nu putem să-i evacuăm. (…) Ei au transmis drepturile de a executa lucrările de la o companie privată la altă companie și fondatori la toate companiile acestea sunt rude. Ei nu au informat nici Agenția „Moldsilva”, nici întreprinderea silvică. Noi am întreprins toată măsurile legale pe care am putut să le întreprindem, deja așteptăm să se expună agenții constatatori”, a declarat directorul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Șoldănești.Anatolie Cojocari a precizat că deși Agenția „Moldsilva” a solicitat demolarea bazei militare din Olișcani, ulterior, aceasta a transmis drepturile de gestionare a zonei unde sunt amplasate buncărele către Întreprinderea Silvică din Șoldănești, iar din motiv că administrația instituției nu-și dorește demolarea acestor buncăre, a început lupta cu compania care ar efectua lucrările ilegal, susține Cojocari. Deși pădurea din Olișcani, unde sunt amplasate buncărele, e în gestiunea Întreprinderii Silvice din Șoldănești, iar Primăria din Olișcani nu are nicio atribuție cu baza militară care urma să fie dislocată în pădure, primarul susține că și-ar dori ca unitatea militară să fie conservată, iar autoritățile locale să contribuie la dezvoltarea unei zone turistice, deoarece acest obiectiv militar este unic în Republica Moldova. Astfel, primarul satului Olișcani Adela Șaptefrați a declarat pentru Sputnik Moldova că a încercat să facă lumină în cazul demolării buncărelor și a solicitat Poliției informații despre conflictul iscat. „Când am cerut actele de la Poliție, mi s-au oferit informații că în 2004 s-a încheiat contract cu o companie pentru a se face lucrări de demolare, dar când ne uităm în anexa contractului, atunci vedem că este menționat clădirea nr. 1, clădirea nr. 2, unde nu se spune nimic despre buncăre. După cum înțeleg, acesta este un contract făcut pentru demolarea clădirilor din preajma buncărelor, dar ei demolează buncărele”, a declarat primarul satului Olișcani, Adela Șaptefrați. Ținând cont că Întreprinderea Silvică din Șoldănești s-a adresat oamenilor legii pentru a putea evacua firma care ar face ilegal lucrările de demolare, echipa Sputnik Moldova a solicitat informații despre acest caz de la ofițerul de presă al Inspectoratului de Poliție Șoldănești, Elena Băetrău, care a declarat că firma de fapt deține un contract care demonstrează că ar activa legal. Totodată, am încercat să luăm legătura și cu administrația companiei care se ocupă de lucrările de demolare, dar nu am reușit să găsim persoanele responsabile. Deși soarta acestor două buncăre din Olișcani este deocamdată incertă, deoarece încă merge procesul de judecată, corespondentul Sputnik Moldova a luat legătura cu șeful Muzeului Militar al Agenției pentru Știință și Memorie Militară, Sergiu Cataraga, pentru a afla detaliile istorice legate de aceste buncăre. Potrivit istoricului, buncărele din Olișcani au fost create pentru a avea un comandament de rezervă în caz de conflict militar cu blocul NATO. „S-a luat decizia de alege construcția acestei baze militare anume în Moldova, în Chișinău și Olișcani, deoarece specialiștii din domeniul trupelor radio-comunicații și de spionaj spuneau deschis că anume din Moldova este cel mai convenabil de a urmări întreg spațiul sud-vest. La fel, conform planului de război, în caz de conflict, Direcția Sud-Vest trebuia să realizeze mobilizarea în două districte militare Odesa și Kiev de pe teritoriul URSS, precum și în Ungaria, și în comun acord cu restul trupelor din țările membre ale Tratatului de la Varșovia, să realizeze o ofensivă spre direcția Balcani, mai apoi Italia, până în Portugalia nemijlocit și în caz de necesitate, spre sud, spre Turcia. Acestea erau planurile care prevedeau unele acțiuni militare în caz de situație de conflict cu inamicul de atunci, blocul NATO”, a precizat Sergiu Cataraga. Buncărele militare au câte 13 etaje în pământ, iar pereții din beton sunt acoperiți cu un strat gros din fier. Lucrările de construcție a bazei militare au început în anul 1984. Pentru construcția obiectului strategic, autoritățile sovietice au folosit materiale de cea mai înaltă calitate. În 1991, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, proiectul a fost întrerupt, iar lucrările nu au mai fost duse până la capăt.Potrivit lui Cataraga, baza militară era un obiect total secretizat și doar câțiva comandanți cunoșteau ce se construiește în pădurea din Olișcani și care era adevărata menire a acelui comandament de rezervă. „Nici localnicii, nici cei care lucrau la aceste baze militare nu știau care era scopul real al acestei baze pentru că este și clar că astfel de obiecte sunt total secretizate și se aflau sub un control destul de dur al Serviciilor speciale ale Armatei Uniunii Sovietice. (…) După destrămarea Uniunii Sovietice s-a aflat despre această bază militară și care era scopul ei. Majoritatea absolută nu știau despre existența ei și chiar mulți factori de decizie din Republica Moldova din anul 1992, care trebuiau să cunoască acest lucru, așa și nu știau scopul adevărat al acestui punct de comandă de rezervă. (…) Sunt în arhiva noastră unele documente, dar bineînțeles că ele sunt până acum cu statutul de secret de stat pentru că legea cu privire la arhive presupune un timp mai îndelungat de desecretizare”, a conchis Cataraga. Mai mult, șeful Muzeului Militar al Agenției pentru Știință și Memorie Militară a precizat că după declararea independenței, autoritățile au decis conservarea bazei militare din Olișcani pentru că statul nu avea bani pentru finalizarea construcțiilor și pentru întreținerea edificiilor. Totodată, Cataraga a menționat că ulterior se discuta ca în clădirile fostei baze militare să se facă niște sanatorii, dar acest proiect a fost abandonat, iar baza militară de proporții, care este singura de acest fel în țara noastră, a fost lăsată în paragină.

About Post Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *