Artificiile nu fac mare lucru. Se aprind la anumite evenimente speciale, produc gălăgie, luminițe, atrag atenția și după aceea toată lumea revine la normal. Așa sunt și artificiile jurnalistice. După mai bine de o săptămână în care o anume publicație jurnalistică a publicat un articol împotriva Catedralei Mântuirii Neamului și la câteva zile după a publicat un reportaj îndreptat împotriva Preafericitului Daniel, Patriarhul României, pot trage câteva concluzii. Am urmărit foarte atent reacția celor care au urmărit aceste două materiale jurnalistice iar concluzia este: nimic nou sub soare. De ce? Pentru că slujitorii Bisericii Ortodoxe Române au fost atacați sistematic doar în anumite momente-cheie, iar cei care au comentat oricum nu treceau pragul bisericii.
Să privim puțin în urmă. Nu mergem cu gândul prea departe, ci ne oprim în anul 2015. Când a fost
incendiul de la Colectiv, bineînțeles că au ieșit la suprafață multe probleme, începând cu autorizațiile clubului, strategia grupului de salvare și urgență, infecțiile intraspitalicești, autoritățile care nu au știut să gestioneze situația, „Ne descurcăm. Nu avem nevoie de ajutor străin” și multe altele. Ca să se distragă atenția de la toate aceste probleme, s-au lansat artificii jurnalistice: „Demisia Patriarhului Daniel”, „Preoții nu au fost acolo” , „Vrem spitale, nu catedrale!”, „Ce a făcut Biserica pentru cei de la Colectiv?” . Acestea sunt doar câteva titluri din presa parcă îndrăcită care se îndrepta cu viteză să lovească Biserica Ortodoxă Română. Dar s-a omis un detaliu. Presa ar spune un detaliu mic, eu aș spune un detaliu cât se poate de mare: Biserica Ortodoxă Română a făcut ceva pentru cei de la Colectiv, chiar la câteva minute după incendiu. Părintele Vasile Bîrleanu vă spune ceva? Nu prea, nu? Părintele Vasile Bîrleanu a fost preotul care a ajuns la fața locului împreună cu echipele de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. De ce? Pentru că este preot militar.
„Având în vedere că sunt preot militar și sunt preot la ISU București și Ilfov, am plecat împreună cu camarazii mei la incendiu. Din păcate, când am ajuns erau foarte mulți morți. Am făcut prima rugăciune pentru cei adormiți, întinși pe caldarâm. După asta, m-am retras. Era ora 00:45 când am făcut slujba. Ei nu au trecut în seara aceea fără rugăciune. Am fost, și spun asta cu părere de rău, primul care am facut o rugăciune pentru cei adormiți, îmbrăcat în preot. Eu sunt preot militar. N-am știut ce voi găsi acolo, iar când am ajuns acolo, conștiința mi-a spus să fac acea rugăciune. Erau enorm de mulți morți”.
Acestea au fost cuvintele părintelui Vasile. A făcut o singură declarație și atât. Nu a făcut seriale marca „Acces Direct”, nu s-a lăudat în fiecare seară pe la televiziuni, dar nici presa nu a preluat această declarație, deși ar fi putut să o facă. Acum întreb și eu: presa nu a știut de părintele Vasile? Presa aceea care pretinde că are surse și că știe orice informație, a pierdut tocmai această informație? Nu, nu cred. A acoperit intenționat această informație. Până la urmă subiectul „Vrem spitale, nu catedrale!” se vindea mai bine. Dacă ar fi spus de „Preotul care spunea ultima rugăciune pentru cei de la Colectiv”, nu ar fi adunat accesări pe site-uri. Pentru cei care nu știu, site-urile au anumite zone pentru reclame. În funcție de numărul accesărilor, proprietarii site-urilor primesc bani. Este exact același mecanism ca la YouTube. Mai multe vizualizări la un videoclip, mai mulți bani din reclame. Deci, ce putea să adune cât mai multe accesări, dacă nu subiectele împotriva Bisericii Ortodoxe Române?
Ceea ce a mai omis presa este faptul că în România nu este un singur cult religios. Atenție, în noaptea aceea, a fost un singur preot la căpătâiul celor care își dădeau sufletul, iar acela a fost un preot ortodox. Însă ceea ce s-a întâmplat atunci, a fost exact efectul invers. Credincioșii ortodocși, aici mă refer la cei care sunt practicanți, s-au solidarizat cu slujitorii Bisericii Ortodoxe Române și cu Preafericitul părinte Patriarh. Creștinii practicanți nu au căzut în plasa celor care dădeau cu pietre în preoți și au rămas apropiați de Biserică. Trei ani mai târziu, anumite publicații, dar și oameni cu renume, l-au declarat pe
Patriarhul României ca fiind omul anului 2018. Tot mai multe voci ridicau lauri la adresa Patriarhului.
Mai trecem prin timp și vreme, iar acum ajungem în anul 2020. Pandemie, măsuri de protecție,
biserici închise. Valul ducea într-un singur sens, dar câțiva slujitori au fost contra acestui val.
Înaltpreasfințitul părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Preasfințitul Ignatie, episcopul Hușilor și alți slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române au fost împotriva închiderii bisericilor pe perioada carantinei. Însă cel mai atacat a fost Înaltpreasfințitul părinte Teodosie. De ce? Pentru că la fiecare predică, la fiecare emisiune radio sau TV, la fiecare ocazie când avea un cuvânt de spus, transmitea cuvânt de îmbărbătare, de curaj și de unitate. El este cel care a spus
„Deschideți bisericile. Vom face petiții”. Atunci creștinii ortodocși practicanți s-au unit și au făcut petiții către prefecturi. După ce s-au deschis bisericile, a început un atac și mai mare, iar unii au făcut chiar plângeri penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor. A fost declarat nevinovat de către instanțele de judecată. Bineînțeles că și atunci presa a început să fabrice articole și reportaje, acuzându-l sistematic de câte ceva. Și în acest caz s-a dorit să se distragă atenția de la multe nereguli ale autorităților.
Morți „îmbrăcați” în saci, confirmări false,
decese fals etichetate „coronavirus” și multe altele. Și de această dată creștinii s-au solidarizat și nu s-au lăsat manipulați. Ba chiar am văzut efectul invers. Am citit comentarii precum:
„Înainte de această pandemie am avut o părere foarte proastă despre acest arhiepiscop. L-am făcut hoț, l-am jignit și asta doar pentru că așa mi-l prezenta presa. Am greșit. În acest an am văzut că este un luptător pentru țară și neam. Am greșit. De acum îl urmăresc și am văzut cum este cu adevărat”. Acest gen de comentarii se înmulțeau pe zi ce trece. Și așa tot mai mulți au rămas alături de Înaltpreasfințitul părinte Teodosie.
Mai trecem prin timp și ajungem în prezent. De la începutul
campaniei de vaccinare s-a tot cerut sprijinul Bisericii Ortodoxe Române.
Și de această dată presa a avut o singură țintă: BOR. Nu a mai contat nici un alt cult religios. Dacă un străin ar urmări presa din România, ar ajunge la concluzia că în această țară este doar un singur cult religios: Biserica Ortodoxă Română. După ce a început campania de vaccinare, a urmat
o întâlnire secretă. Bine, întâlnirea nu a fost secretă, dar subiectul discuției a rămas secret. Este vorba de întâlnirea dintre președintele României și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Nu știe nimeni despre ce au vorbit. Unele voci au spus că au vorbit despre campania de vaccinare, alții despre comunitățile …. știți cu probleme (homo)sexuale. De atunci au apărut tot felul de titluri prin presă. „Catedrala Mântuirii Neamului – centru de vaccinare”, „Biserica Ortodoxă ar trebui să se implice mai mult în campania de vaccinare” și tot așa. Adică, cumva dădeau de înțeles că „Dacă voi nu vreți să vă implicați, vă forțăm mâna”. Pentru că nu a fost nici o reacție de susținere a acestei campanii, au apărut din ce în ce mai multe reportaje împotriva Bisericii Ortodoxe Române.
De curând a apărut unul despre care se spune că a durat 8 luni. Nu știm dacă filmările au durat 8 luni sau dacă a fost ținut la sertar mai mult timp. Cert este faptul că sunt aceste 8 luni. Știe cineva ce s-a întâmplat acum 8 luni? Păi acum 8 luni, președintele României s-a întâlnit cu Patriarhul României. Mai exact, această întâlnire a avut loc în data de 16 Februarie 2021. Oare Patriarhul a refuzat ceva? Oare documentarea pentru reportaj a început după această dată de 16.02.201? Unii poate ar spune că nu, pentru că
președintele României l-a decorat pe Patriarhul României, dar cine știe dacă nu cumva acest gest a fost „sărutarea” de pe urmă. Deși reportajul se dorește să fie îndreptat împotriva Patriarhului, tocmai el nu apare în filmare. Bineînțeles că după acest reportaj au apărut și multe reacții. Și în acest caz putem vorbi despre artificii. S-a încercat să se îndrepte atenția în altă parte decât în direcția în care trebuie să fim atenți. Pentru câteva zile războiul dintre vaccinați și nevaccinați a fost pus pe pauză și a fost pornit războiul dintre credincioși și necredincioși.
În timp ce unii dezbat subiectul acestui reportaj, autoritățile pregătesc măsuri demne de a fi numite măsuri dictatoriale. Se propune
„Accesul în magazine, mall-uri și la medic doar pentru cei vaccinați”. Ne-a scăpat această informație pentru că acum discutăm despre „Ai văzut reportajul ăla care zguduie Biserica din temelii?”. Biserica nu se zguduie din temelii. De ce? Pentru că nici porțile iadului nu o vor birui. Cu toate păcatele pe care le au slujitorii și credincioșii, Biserica Ortodoxă nu va fi biruită. Nu sunt cuvintele mele. Sunt cuvintele lui Dumnezeu. „Eu îți zic ție, că tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui.”
Matei 16, 18. Vedem că Dumnezeu nu a zidit Biserica nici pe îngeri și nici pe alte ființe fără de păcat. Să nu avem impresia că Sfinții Apostoli erau fără de păcat sau că preoții din primele veacuri erau fără păcat. Singurul fără de păcat este Dumnezeu. De ce a rânduit Dumnezeu ca Biserica să fie slujită de oameni care sunt păcătoși? Oare Dumnezeu a greșit? Aici nu vreau să ofer eu un răspuns pentru că nu am un răspuns mai deosebit și mai duhovnicesc ca cel al Sfântului Ioan Gură de Aur. Sfântul Ioan spune așa: „Și căderea preoților în păcate se întâmplă după rânduiala lui Dumnezeu. Și ascultă cum! Dacă n-ar păcătui dascălii și preoții, dacă n-ar fi supuși patimilor lumești, ar fi neomenoși cu ceilalți oameni și neiertători. Dar Dumnezeu a făcut ca să fie robi patimilor și preoții și conducătorii, pentru ca să fie iertători cu alții, de vreme ce și ei păcătuiesc. Și așa a rânduit Dumnezeu totdeauna, nu numai acum, ci și mai de mult; a îngăduit să cadă în păcate cei cărora avea să le încredințeze conducerea Bisericii și a poporului, ca, datorită greșelilor lor, să fie buni cu alții. Dacă ei n-ar păcătui, nu i-ar ierta deloc pe păcătoși, ci, ajungând neomenoși, i-ar smulge pe toți din Biserică.”
După acest răspuns al Sfântului Ioan Gură de Aur aș întreba și eu acum: dacă preoții duhovnici ne înțeleg neputințele, ne dezleagă de păcate, iau păcatele noastre asupra lor, noi de ce nu îi înțelegem pe ei?
Toate reacțiile din preajma acestor artificii jurnalistice sunt împărțite în două categorii de fiecare dată. Cei necredincioși, care nu trec pragul bisericii, care comentează împotriva preoților și cei credincioși, care trec pragul bisericii, dar nu se lasă păcăliți de mesajele trunchiate ale presei. Da, chiar așa se întâmplă. Cei care au susținut acest reportaj din această lună sunt cei care oricum nu veneau la biserică. Cei care au criticat acest reportaj sunt cei care frecventează biserica.
De multe ori am stat de vorbă cu cei care îmi spun „preoții fac, preoții dreg, preoții sunt hoți” iar eu le-am spus „haideți să îi cunoașteți pe preoții care nu sunt așa!” și nu a mai venit nimeni. Pentru că mereu ne place să dăm cu piatra. Le-am trimis lista cu centrele medicale pe care le-a ridicat Biserica Ortodoxă Română, le-am trimis
articolele în care se spune cu cât a ajutat BOR în perioada pandemiei, le-am vorbit despre călugării și maicile care sunt și medici iar aceștia oferă consultații gratuite, le-am trimis poze cu preoți care îmbracă săracii și hrănesc flămânzii și multe altele. Nu i-a mișcat. De ce? Pentru că se hrănesc cu cuvintele presei, nu cu cuvintele lui Dumnezeu. Aș spune că sunt robi, legați, limitați. Nu sunt liberi. De ce? „Adevărul vă va face liberi.” Ioan 8, 32. Ei sunt robi ai presei, însă numai cuvântul lui Dumnezeu îi va face liberi. Dar până se trezesc aceștia că sunt robi, publicațiile culeg laurii și numărul mare de accesări și vizualizări. Chiar se laudă cu numărul mare de distribuiri și vizualizări. Nu de alta dar până atunci aveau doar câteva sute.
Dacă există un efect invers și în cazul reportajului publicat zilele trecute? Da, există. Am văzut din ce în ce mai mulți oameni care donează pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Am văzut creștini simpli care spun „Și eu fac parte din clan”. Dacă a făcut ceva acest reportaj, este faptul că s-au unit creștinii ortodocși și mai mult. Aceștia s-au solidarizat cu Patriarhul României și au început să doneze și mai mult pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Dacă trebuie să înțeleagă ceva presa, este faptul că dacă lovesc în preoți, lovesc în Biserică, iar dacă lovesc în Biserică, Îl lovesc pe Însuși Dumnezeu. De ce? Nu am să ofer eu răspunsul, ci am să las tot un răspuns al Sfântului Ioan Gură de Aur: „Cel ce se învață a disprețui pe preot, cu timpul Îl va disprețui și pe Dumnezeu”. În rest, după aceste artificii jurnalistice, toată lumea va reveni la normal.
*******
Știți cum este postarea asta de la Ro Vaccinare? Un fel de „Dacă Patriarhul nu vrea să facă campanie, lasă că facem noi campanie pe numele lui!”. Cel mai probabil postarea apare mai ales după ce a apărut un reportaj de investigație. Știți, unul care a fost ținut la sertar 8 luni de zile. Nu, nu filmările au durat 8 luni. 8 luni a fost ținut la secret. După acest reportaj apare acest îndemn al Preafericitului: „
Îndemn la rugăciune și grijă pentru sănătate”. De ce? Simplu: Patriarhul vrea să arate că nu l-a speriat un reportaj anchetă care vorbește despre el și culmea, în filmări nu apare Patriarhul. Vrea să arate că „Tot nu fac campanie la vaccinare. Îndemnul meu rămâne la rugăciune”. Autoritățile sunt disperate pentru că un om de la conducerea unei instituții nu promovează acul. Așa că apelează la o altă metodă. Se folosesc de numele Patriarhului pentru campania de vaccinare. Din punctul meu de vedere, este o analogie eșuată. Un fel de „Îl știți pe patriarhul acela care are clan? A îndemnat la rugăciune. Voi să fiți mai deștepți. Vaccinați-vă. Mai lăsați rugăciunile!”. Nu știu cine se ocupă de pagina asta cu acul, dar omul nu are nici o treabă cu strategiile de comunicare.