Avram Fițiu: Comuniștii și capitaliștii urăsc din străfundurile ființei lor tot ce este legat de țăran

Comuniștii (marxiștii de ieri și neomarxiștii de azi) și capitaliștii (clasici sau neoliberali) urăsc din străfundurile ființei lor tot ce este legat de țăran, țară, țarină, țărână, tradiție, credință, familie, gospodărie țărănească. Adică tot ceea ce leagă un om de neamul lui, astfel să-l poată dezrădăcina mai ușor.

Ori, în situații de criză precum cea actuală și ceea ce se pregătește, tocmai aceste repere fundamentale îți dau o șansă de supraviețuire!

Care sunt ingredientele urii regimului bolșevic comunist împotriva țăranului român?

• L-au urât atât de mult încât i-au furat pământul prin colectivizare, făcându-l sclav pe propriul pământ; L-au urât atât de mult încât au reușit, în mare parte, să-i distrugă legătura ancestrală cu biserica strămoșească;
• L-au urât atât de mult încât i-au furat prin colectivizare caii și boii, simboluri ale independenței materiale și mentale a țăranului român;
• L-au urât atât de mult încât l-au îndepărtat de tradiție ca să îl lase fără identitate;
•  L-au urât atât de mult încât au strămutat milioane de țărani de la casa strămoșească în blocuri hidoase din beton în orașe industrializate;
•  L-au urât atât de mult încât au omorât peste 800 000 de țărani în temnițele comuniste, la canal, în deltă etc…(din cei 2000 000 de români omorâți);
•  L-au urât atât de mult încât l-au desfigurat din punct de vedere emoțional, obligându-l să fure de pe propriul pământ ca să poată să-și hrănească pruncii;
• L-au urât atât de mult din cauza comportamentului lui independent și mândru încât i-au smuls aceste trăsături;
•  L-au urât atât de mult încât i-au pus în sate conducători dintre cei mai pârliți și leneși, ai căror copiii și nepoți ne conduc astăzi;
• L-au urât atât de mult încât i-au luat liderii țărani din sate și i-au deportat în Bărăgan.

Care sunt ingredientele urii sistemului capitalist de după 1990 împotriva țăranului român?

•  Îl urăsc pentru că vor comoara sa de preț și anume pământul (țăranul român era în 1990 campion european la pământuri deținute în proprietate);
•  Îl urăsc pentru că vor pădurea pe care aceștia o dețin ca proprietari (țăranul român era în 1940 campion european la păduri deținute în proprietate);
•  Îl urăsc pentru că vor apele pe care aceștia le dețin, ca să le poată îmbutelia și să le dea o apă mai scumpă de 200 de ori decât cea de la robinet;
•  Îl urăsc pentru că vor resursele solului (metale, rare, pământuri rare, gaze, petrol etc…) pe care le deține pământul lor;
•  Îl urăsc pentru că vor pajiștile lor (cca 3 milioane de ha) pe care să instaleze energie verde (eoliană, fotovoltaică, hidro etc…);
•  Îl urăsc pentru că-i vor copiii (cca. 6 milioane) ca angajați în corporații multinaționale;
•  Îl urăsc pentru că-i vor casele (4 milioane) în care să instaleze milioanele de imigranți numai buni de pus la muncă în multinaționale;
•  Îl urăsc pentru că, atâta vreme cât este atașat de credință și tradiție, nu poate fi dezrădăcinat ca să fie făcut slugă în multinaționale;
•  Îl urăsc pentru că atâta vreme cât este autonom într-o fermă comercială sau de subzistență, nu le cumpără produsele din multinaționale;
•  Îl urăsc pentru că, atâta vreme cât este autonom în ferma lui, nu poate fi ușor de manipulat în campanii electorale care să împingă la putere partidele multinaționalelor;
•  Îl urăsc pentru că practică o agricultură familială (familia este dușmanul de moarte al sistemului ultraliberal capitalist).

Ce mai poate fi făcut de către generațiile actuale dacă vor să salveze acest neam de la dispariție?

•  Țăranii să se uite peste gard la frații lor de glie polonezi și unguri care au construit o stare de spirit de stăpâni pe pământul lor;
•  Orășenii să înțeleagă că sunt vinovații de frunte pentru vânzarea de pământ către străini, câtă vreme ei nu cumpără alimente de la țăranii români, ci de la supermarket;
•  Țăranii și orășenii să bată palma pentru distribuția de alimente la domiciliul consumatorilor, dacă înțeleg mersul istoriei în prezervarea gliei străbune;
•  Intelectualii să priceapă că sunt responsabilii morali ai acestui fenomen de dezrădăcinare datorită pasivității lor și să înceapă să-și facă datoria față de neam;
• Țăranii să revină complet la modelul de autonomie alimentară și non alimentară creat de strămoșii lor.