7 ianuarie: Nașterea Domnului, în lumea ortodoxă pe stil vechi

Astăzi, 7 ianuarie, o parte din românii basarabeni dar și alții, sărbătoresc Nașterea Mântuitorului. Acest lucru se întâmplă deoarece atât basarabenii care aparțin de Mitropolia Basarabiei dar și cei care aparțin de Patriarhia Rusă folosesc calendarul vechi. Cu toate acestea mulți români din Basarabia serbează Crăciunul ca și românii din România dar se bucură de sărbătoare și alături de cei care au rămas „pe vechi”.

Expresia „stil vechi” se referă la calendarul Iulian, predominant în întreaga Europă la un moment dat, dar care a mai rămas în uz în unele țări până în secolul al XX-lea și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe, dar și în Sfântul Munte Athos. Calendarul Iulian a fost calendarul folosit de poporul român până la adoptarea calendarului iulian revizuit, în secolul XX.

Astfel, în creștinism au rămas atât calendarul iulian cât și calendarul gregorian. Cel de-al doilea reprezintă varianta modificată a primului. În 1582 s-a făcut această rectificare, atunci când s-a constatat că vechiul calendar avea o întârziere de 10 zile. Bisericile apusene au adoptat calendarul nou mai repede decât cele din Est. Diferenta dintre cele două este în felul cum se calculează data Paștilor (aceasta fiind și cauza din care catolicii sărbătoresc Paștile separat). În România, Biserica Ortodoxă folosește un calendar gregorian îndreptat, astfel încât să prăznuiască Învierea Domnului în același timp cu toată Ortodoxia.

În Răsărit, trecerea la calendarul îndreptat sau la stilul nou s-a întâmplat mult mai târziu și sub presiuni politice.

Biserica Ortodoxă Română a făcut-o în 1924 la presiuni politice, când diferența ajunsese la 13 zile. Alte Biserici Ortodoxe au rămas însă pe stilul vechi până astăzi. E cazul Bisericilor Rusă, Sârbă, Ucraineană, al Patriarhiei Ierusalimului și al monahilor de la Muntele Athos. Toate aceste comunități sărbătoresc Nașterea Domnului la 7 ianuarie, cu o diferență de 13 zile față de stilul nou.