Ovidiu Tânjală: Matematica democrației

Dl.
Biden, persoana din vârful ierarhiei politice americane, a produs un discurs special cu ocazia zilei de 6 ianuarie, zi pe care o vede ca
reprezentând un atac asupra democrației și al Constituției SUA.
Dl. Biden pronunță de nenumărate ori cuvântul democrație, acesta
coincide cu cel al propriului partid politic. Dacă știm cu toții
ce este democrația cred că ar fi important ca fiecare dintre noi să
înțeleagă și care sunt consecințele acesteia.

Să
avem în vedere o populație care are veniturile distribuite normal
(gaussian), să zicem că avem 9 familii care câștigă fiecare câte
25000 USD, 40000USD, 68000USD, 69500USD, 70000USD, 70500USD,
72000USD, 100000USD și 124000USD. Media veniturilor în economia de
mai sus este de 71000 USD. Avem cinci familii care au venituri sub
media economiei în vreme ce patru familii au venituri peste media
tuturor familiilor. Precum într-o economie reală, mai multe familii
au venituri sub media națională în vreme ce comparativ mai puține
familii au venituri peste medie.

Situația
de mai sus este naturală, este firească, avem mai mulți muncitori
decât ingineri, mai multe asistente decât farmaciști sau medici,
mai mulți conțopiști decât avocați, mai mulți pierde vară decât inventatori etc. Dacă
avem de-a face cu o societate democratică situația naturală de mai
sus este instabilă căci esența democrația înseamnă ca cele
cinci familii având venituri sub medie să voteze pentru a-și
însuși o cât mai mare parte din venitul celor având venituri
peste medie.

Acesta
este motivul pentru care societățile democratice involuează încet
către socialism, exemplul cel mai bun și mai vizibil în acest sens
fiind societatea americană. Atâta vreme însă cât societatea
democratică își păstrează și caracterul deschis și
meritocratic, atâta vreme cât corpurile profesionale nu s-au închis
folosind tactici de numerus clausus, licențiere etc situația de mai
sus fiind firească este și oarecum stabilă, evoluția spre
socialism fiind imperceptibilă. Căci este firesc ca muncitorul să-l
respecte pe inginerul cu care lucrează, este firesc ca asistentele
să-și respecte farmaciștii și medicii, este firesc ca
funcționărimea să respecte avocații după cum este firesc ca
inovatorii să fie respectați de toată lumea în vreme ce pierde
vară să fie disprețuiți de întreaga societate. Societatea
americană a funcționat două secole astfel, în ciuda unor evoluții
certe către socialism și centralizare, acestea au fost marginale
și, mai presus de toate, au fost extrem de lente, au fost
imperceptibile.

Din
păcate însă, învățând din exemplul european al castelor și al
breslelor de tot soiul, americanii au renunțat treptat la caracterul
bazat pe piața liberă al propriei societăți. Dr. Munteanu a scris
pentru activenews.ro un serial superb în opt episoade care surprinde această evoluție, nu pot
recomanda îndeajuns citirea atentă a acestuia. Iar dacă dorim să
înțelegem esența așa zisei pandemii prin care trecem, textul
scris pentru activenews.ro de dr. Munteanu acum aproape cinci ani
este poate cel mai util dintre articolele pe care le vom citi
vreodată.

Trecerea
de la sistemul de piață liberă la cel de castă/breaslă,
folosirea monedei pentru a redistribui bogăția au făcut ca
americanul de rând să-și piardă respectul pentru cel aflat cu o
treaptă mai sus în ierarhia socială. Evoluția către socialism
inerentă societăților democratice s-a accelerat, folosind
democrația ca pe o armă, exclus din sistemul de castă/breaslă și
de la împărțeala cantillionară a prăzii provenite din tipărirea de monedă, americanul obișnuit a
crezut că poate corecta excesele elitei prin mecanismele puse la
îndemână de sistemul democratic deși fusese avertizat de părinții
fondatori să nu o facă, să păstreze, mai presus de toate,
caracterul republican al guvernământului, să nu transforme
republica într-o democrație.

În
fața maselor revoltate, elitele americane au găsit de cuviință nu
să renunțe la propria corupție, la privilegii și la banul
nemuncit ci să ridice miza desființând cetățenia, desființând
practic societatea americană. Tipărirea de monedă dar și importul
de imigranți săraci asta înseamnă, distribuția veniturilor
transformându-se în timp precum în graficul de mai jos:

După
cum ne informează Financial Times, în 2015 așa numita clasă
mijlocie a fost pentru prima dată depășită de extreme, numărul
oamenilor cu venituri medii a fost depășit de numărul celor cu
venituri foarte mici adunat cu numărul celor având venituri foarte
mari. Este de remarcat creșterea bruscă a celor cu venituri foarte
mari, de peste 200.000USD care au atins la nivelul anului 2015 8% din
populație.

La
nivelul anului 2019, tendința de aplatizare a distribuției normale,
gaussiene a veniturilor dar și apariția excrescenței ciudate în
zona veniturilor mari continuă, situația veniturilor era ca în
figura de mai jos:

Cum
vedem, venitul mediu este la nivelul anului 2019 de 98.088USD în
vreme ce 50% dintre gospodăriile americane au un venit mai mic de
68.703USD.

Sub
ochii noștri societatea se transformă într-una în care veniturile
se egalizează democratic în jos cu excepția celor obținute de
elitele abonate politic la beneficiile efectului Cantillon, acestea
reprezentând +/- 10% din populație. Iar pentru că plebeii s-au
obișnuit să creadă că pot corecta democratic inegalitatea,
inflația trebuie menținută suficient de sus pentru a face ca
beneficiile de pe urma acesteia, beneficiile de pe urma efectului
Cantillion, să fie mereu mai mari decât orice corecție ar putea fi
impusă de sistemul democratic. Practic, cei mai săraci 50% dintre
americani, i-au adus democratic în sărăcie și pe foștii membrii
ai clasei mijlocii însă n-au putut în nici un fel să erodeze
veniturile elitelor.

Ca
reprezentant al elitei americane domnul Biden are dreptate, cei care
s-au revoltat pe 6 ianuarie au făcut-o împotriva democrației. Dar
democrația spoliatoare descrisă mai sus nu a fost niciodată
proiectul american, dimpotrivă părinții fondatori ai SUA și-au
dorit o republică, o formă de organizare a societății în care
doi lupi și un miel să nu poată vota vreodată în sistem
majoritar ce vor mânca la cină. De fapt părinții fondatori ai SUA
au fost, practic fără excepție, adversari ai democrației pe care
o vedeau ca fiind o guvernare a gloatei.

După
cum ne-au avertizat părinții fondatori, nu a existat vreodată o
democrație care să nu se fi sinucis.
Evenimentele din 6 ianuarie, discursul domnului Biden, practic
fiecare știre de peste Ocean stau mărturie sinuciderii democrației
americane. Reinventarea sistemului politic american, a sistemelor
politice de pretutindeni se face sub ochii noștri. Este în
întregime posibil ca, speriați de pericole imaginare puse în calea
noastră de cei interesați să nu fim parte a dezbaterii, să alegem
să fim absenți. Dincolo de pierderea libertății, absența noastră
va acea un cost financiar, pe acesta îl putem regăsi în graficele
de mai sus.