ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Un articol excelent, pe care l-am tradus pentru cititorii Active
News, despre tehnicile propagandei și despre cum putem evita să
cădem în capcanele întinse de propagandiști. Atâta vreme cât ne
educăm cu privire la propagandă și nu ne lăsăm influențați de
ea, vom rămâne oameni întregi, liberi, capabili de a gândi cu
propria minte și stăpâni pe propriile noastre vieți.
Articolul tradus de pe site-ul Technocracy News:
America este asaltată de propagandă dăunătoare și
periculoasă, dar puțini oameni înțeleg ce este aceasta, cum
funcționează și ce se poate face pentru a ne opune. Acest articol
analizează natura, structura și scopul propagandei, astfel încât
cititorii să-și poată crește gradul de conștientizare și
discernământ.
Definiția propagandei
Potrivit școlii The Graduate School of Political Management de la
Universitatea George Washington, „din moment ce propaganda și
relațiile publice au în comun scopul de a folosi comunicarea în
masă pentru a influența percepția publică, pot fi cu ușurință
combinate. Totuși, propaganda se folosește de minciuni,
dezinformare, limbaj instigator și alte modalități negative de
comunicare pentru a atinge un obiectiv în legătură cu o cauză, un
scop sau o agendă politică.”
Dicționarul Britannica definește propaganda drept „diseminarea
de informații – fapte, argumente, zvonuri, jumătăți de adevăr
sau minciuni – pentru a influența opinia publică”.
Dicționarul englez Oxford scrie că [propaganda] este
„diseminarea sistematică de informații, în special într-un mod
părtinitor sau menit să inducă în eroare, pentru a promova o
cauză sau o viziune politică”.
Propaganda modernă a fost definită de Edward Bernays (1891-1995)
la începutul anilor 1920. Bernays este considerat drept „părintele
relațiilor publice”, dar multe dintre ideile sale vin de la
unchiul său, psihiatrul Sigmund Freud. Niciun dintre aceștia nu au
fost prieteni ai societății.
Potrivit lui Bernays, „Cei care manipulează acest mecanism
nevăzut al societății (propaganda) constituie un guvern invizibil,
care este adevărata putere conducătoare a țării noastre (…).
Suntem conduși de un număr relativ mic de persoane care înțeleg
procesele mentale și tiparele sociale ale maselor. Ei sunt cei care
trag acele sfori care controlează mentalul publicului.”
Intenția de a înșela
Deși indivizii pot minți și înșela, cu siguranță, din
proprie inițiativă, propaganda este văzută invariabil ca fiind
utilizată de guverne și corporații care folosesc instrumente de
comunicare în masă pentru a controla comportamentele.
Mai exact, orice propagandă manipulează în mod intenționat și
înșelător emoțiile pentru a determina o modificare în
comportamentul unei persoane și al unui grup. În plus, cei mai
eficienți propagandiști întind capcane în avans pentru
potențialii adversari.
Mai ales, propaganda funcționează cel mai eficient atunci când
oamenii nu o observă.
Din fericire, recunoașterea propagandei este un lucru simplu
odată ce înțelegem tehnicile ei testate în timp, toate aceste
tehnici fiind clar identificate și confirmate de mai multe decenii.
Următoarele tehnici de propagandă standardizate, recunoscute și
bine documentate de mulți autori și specialiști, sunt folosite în
diferite combinații pentru a se obține rezultatul comportamental
dorit.
Tehnicile propagandei
Frica: Fiind emoția cea mai puternică, frica de a pierde
ceva sau frica de vătămarea fizică îl determină pe cel vizat să
accepte soluțiile oferite de propagandist, soluții care, în altă
situație, nu ar fi fost acceptate. Tehnica fricii a constituit
fundamentul întregii propagande legate de pandemie.
Tehnica de tip Bandwagon [cauză populară, calea turmei, n
.tr.]: Se afirmă că, din moment ce toți ceilalți o fac,
atunci și noi trebuie să facem [ceea ce fac toți]. Această
tehnică este adesea combinată cu alte tehnici de propagandă.
„Toată lumea face vaccinul pentru că este sigur și eficient;
trebuie să îl faci și tu.”
„Măsluirea cărților”: Această tehnică pune în
evidență informațiile „bune” în timp ce le trece sub tăcere
pe cele „rele”. Cu alte cuvinte, sunt prezentate doar faptele
care susțin agenda propagandistului, în timp ce orice alte
informații sunt suprimate intenționat. Cenzura este larg răspândită
în mass-media, pe rețelele sociale și în motoarele de căutare.
„Oameni simpli”: Propagandistul pretinde că este doar
o persoană obișnuită ca tine, cu aceleași vise și aspirații și,
prin urmare, trebuie să-l crezi.
Mărturii: Folosirea unei persoane din afara guvernului,
cum ar fi o celebritate, care să depună mărturie că ceea ce spune
propaganda este adevărat și că oamenii pot avea încredere în
ceea ce spune această persoană. Aceste persoane pot apărea și ca
întruchipând „oamenii simpli” despre care am vorbit mai sus.
Generalizările: Afirmații generale care nu pot fi
definite clar, conținând adesea cuvinte vagi care semnalează
„virtuțile”. De exemplu: „Acest program va crea echitate
pentru toți” sau „Vom crea milioane de locuri de muncă verzi cu
acest buget”.
Etichetările/Devierea:Atacurile ad hominem deviază atenția dinspre
propagandist către altcineva. Al Gore a afirmat odată cu privire la
încălzirea globală: „Negaționiștii merită să fie pedepsiți”.
Astăzi se afirmă că în America este o „pandemie a
nevaccinaților”.
Transferul: Prin aceastătehnică, propagandistul se folosește de autoritatea,
prestigiul sau aprobarea de care se bucură un alt grup sau
organizație, transferând astfel aceste caracteristici în programul
propagandistului. Multe biserici, de exemplu, au fost folosite pentru
a promova acceptarea de către congregațiile lor a propagandei cu
privire la pandemie.
Analogii false:Două concepte sunt legate în mod eronat între ele, fără să
existe nicio legătură de cauză și efect. De exemplu, afirmația
„Oamenii care pun sub semnul întrebării vaccinurile sunt
anti-vaxxeri; Mary nu vrea să facă vaccinul, deci este un
anti-vaxxer.”
Manipularea de tip „ori/ori”: e
vorba de gândirea de tip „alb-negru”, în cadrul căreia
sunt oferite doar două opțiuni, chiar dacă pot exista și alte
opțiuni acceptabile. Această tehnică determină polarizarea și te
forțează să acceptați rezultatul dorit. De exemplu, afirmația
„Sunteți fie pro-știință, fie împotriva ei”.
Legătură eronată cauză-efect: Această tehnică
sugerează că, deoarece A urmează după B, A trebuie să cauzeze B.
De exemplu, Joe susține deținerea de arme; criminalii folosesc
adesea arme pentru a ucide oameni; prin urmare, Joe este un ucigaș.
Eufemismele: Această tehnică constă în utilizarea unui
cuvânt sau a unei expresii care pretinde că ar comunica, dar nu
face asta. Adesea, prin această tehnică, răul este făcut să pară
ceva bun, iar un lucru neplăcut să pară atractiv. De exemplu, „Nu
ești sărac, ești dezavantajat economic”.
Cuvinte încărcate negativ: tehnică asociată
etichetărilor. Propagandistul va folosi cuvinte extreme pentru a
descrie circumstanțe obișnuite. De exemplu, părinții care
protestează la ședințe ale consiliului școlar sunt etichetați
drept „teroriști domestici” care comit „crime motivate de
ură”.
Țapul ispășitor: Această tehnică folosește
învinovățirea prin asociere pentru a atribui vini unei persoane
neasociate problemei; de exemplu, dezastrul economic cauzat de
administrația actuală este pus pe seama administrației anterioare;
pandemia este cauzată de cei nevaccinați.
Deconexiunealogică: Forumul Economic Mondial afirmă: „Nu veți deține
nimic și veți fi fericiți.” Această afirmație spune că
fericirea înseamnă a nu deține nimic, dar acest lucru este total
ilogic din punctul de vedere al experienței. Un corolar ar putea fi
afirmația „Oamenii fără adăpost nu dețin nimic, prin urmare
trebuie să fie fericiți”.
Ce putem face când suntem expuși propagandei
Toate aceste tehnici țintesc emoțiile noastre, care, la rândul
lor, ne determină comportamentul. Fără „susținerea” și
conformarea noastră emoțională, eforturile propagandistului sunt
pur și simplu în zadar.
Desigur, un cetățean inteligent nu vrea ca nimeni să-i
manipuleze emoțiile în scopuri care nu sunt ale lui în primul
rând. Într-adevăr, nimeni nu vrea să fie păcălit, înșelat,
folosit sau manipulat de altcineva.
Există două metode foarte clare prin care ne putem opune
propagandei.
În primul rând, propaganda trebuie identificată în mod
obiectiv și înțeleasă în esența ei. Având în vedere tehnicile
enumerate mai sus, este un lucru ușor de realizat.
În al doilea rând, cu privire la ceea ce vedem, trebuie să ne
exercităm autocontrolul asupra propriilor emoții. Propaganda
apelează întotdeauna la implicarea noastră emoțională pentru
a-și atinge scopurile. Nu trebuie să cădem în capcana
propagandistului.
În cele din urmă, când în sfârșit biruim orice element al
propagandei – însemnând că am identificat-o și am refuzat
implicarea emoțională –, este important să împărtășim ceea
ce am aflat și experiența noastră cu ceilalți.
Concluzie
Păstrați aceste informații la îndemână ori de câte ori
ascultați, vizualizați sau citiți știri. Analizați fiecare
articol pentru a stabili „coeficientul de propagandă”. Dacă
observați că se folosește o tehnică, luați-o ca un indiciu și
căutați altele.
Dacă destui americani ar înțelege aceste semne simple de
propagandă, angajându-se să o oprească din fașă, atunci viața
în America s-ar îmbunătăți imediat.
Amintiți-vă mereu că propagandiștii își urmăresc propriile
scopuri, nu le pasă de tine sau de publicul larg. Pentru a o
contracara, nu este necesar să cunoaștem motivația completă
pentru care este pusă în aplicare în primul rând; simplul fapt că
este vorba de propagandă ne spune că nu vrem s-avem de-a face cu
ea.
Propaganda versus libertatea de exprimare
De-a lungul istoriei, au avut loc dezbateri adesea intense între
indivizi cu opinii diferite. Găsim o mulțime de astfel de dezbateri
în contradictoriu în timpul perioadei de întemeiere a Americii. Au
existat dispute verbale, precum și publicații care au publicat idei
și opinii diferite. În unele cazuri, s-a produs destul de multă
furie și amărăciune.
Dar au avut loc aceste dispute cu respectarea principiului
„libertății de exprimare”?
Răspunsul îl găsim analizând scopul și calitatea schimbului
de idei. Era considerat un lucru inacceptabil dacă una dintre părți
mințea intenționat sau dacă dovezi-cheie erau ascunse în mod
deliberat pentru a fi indusă în eroare cealaltă parte.
Cu alte cuvinte, înșelăciunea nu era tolerată. Pe de o parte,
cei care înșeală și mint cu rea intenție au dreptul să se
exprime, dar trebuie să suporte și consecințele încălcării
legii.
Calomnia, de exemplu, este actul prin care este vătamată
reputația unei persoane prin faptul că unei persoane sau mai multor
persoane li se spune ceva neadevărat despre acel om. Calomniaare loc atunci când o persoană inventează sau modifică o
declarație a altei persoane, cu intenția de-a o defăima sau de a
deteriora reputația sau mijloacele de trai ale acelei persoane.
Escrocheria este o infracțiune prin care o persoană este
deposedată de privilegii sau de posesiuni prin minciună și
denaturare.
Merriam-Webster definește frauda ca un act de înșelăciune și
„denaturare intenționată a adevărului pentru a-l determina pe
cineva să renunțe la un lucru de valoare sau la un drept legal”.
De asemenea, dicționarul Merriam-Webster definește propaganda
drept „răspândirea de idei, informații sau zvonuri în scopul de
a ajuta sau de a provoca daune unei instituții, unei cauze sau unei
persoane”, precum și „idei, fapte sau acuzații răspândite în
mod deliberat de către cineva pentru a-și promova cauza sau pentru
a prejudicia o cauză opusă”.
Centrul de Drept al Universității Georgetown scrie acest rezumat
în „Legea înșelăciunii”: „Multe legi vizează infracțiunea
înșelăciunii. Exemple cunoscute sunt: delictele de înșelăciune,
calomnie și defăimare; frauda în domeniul comunicațiilor
electronice și prin corespondență; Legea privind Comisia Federală
pentru Comerț, Legea Lanham și legile privind actele și practicile
neloiale și înșelătoare ale statului; legile care interzic frauda
cu valori mobiliare și care solicită dezvăluirea emitentului;
apărarea contractuală împotriva denaturarii; și legea privind
mărturiile mincinoase.”
Toate acestea arată că, deși libertatea de exprimare oferă un
câmp larg de exprimare, este întotdeauna constrânsă de limite de
natură legală și etică.
Este minciuna și înșelăciunea echivalentă cu libertatea de
exprimare? Nicidecum, niciodată!
Atunci când propagandiștii folosesc argumentul libertății de
exprimare și se ascund în spatele acestui argument, folosesc de
fapt o tehnică de propagandă pentru a ne înșela și mai tare.
Sursa: Technocracy News
Traducere de Irina Bazon
Referințe
Bernays, Edward, Propaganda, Liveright, 1938.
Doeden, Matt, What is Propaganda?, Lerner Publications,
2019.
Ellul, Jacques. Propaganda: The Formation of Men’s Attitudes,Knopf, 1962.
Hamilton, John Maxwell, Manipulating the Masses: Woodrow Wilson
and the Birth of American Propaganda, LSU Press, 2020.
Lee, Alfred McClung și Elizabeth Briant, Fine Art of
Propaganda, International Society for General Semantics, 1979.
Gleicher, Millard, The Manipulation Of The American Mind,Kindle, 2021.
Knowles, Michael, Speechless: Controlling Words, Controlling
Minds, Blackstone Publishing, 2021.
Neuharth Ph.D., Dan, 12 Classic Propaganda Techniques
Narcissists Use to Manipulate You, PsychCentral, 2017.
Welch, David, Propaganda: Power and Persuasion, The British
Library, 2013.
What is Propaganda Analysis?, www.PropagandaCritic.com.
Recognizing Propaganda in Politics,www.LegislativeProcedure.com.
„Propaganda Techniques”, Holt Literature & Language
Arts, Introductory Course, 2003, pp. 643-645
„Propaganda Techniques”, College of DuPage Library, https://codlrc.org/evaluating/propaganda.
„Propaganda Techniques To Recognize”, University of Vermont,https://www.uvm.edu/~jleonard/AGRI183/propoaganda.html
„The Art of Propaganda: When Journalists Use Facts to Create
Fiction”, Peter Isackson, Fair Observer, 2021.https://www.fairobserver.com/region/north_america/peter-isackson-daily-devils-dictionary-havana-syndrome-us-media-news-73001/
About Post Author
