ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
La trei zile de la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Ceaușescu preia funcția de secretar general al Partidului Muncitoresc Român. Una dintre primele acțiuni ale lui Ceaușescu, odată ajuns la putere, a fost transformarea Partidului Muncitoresc Român în Partidul Comunist Român. În același timp, decide schimbarea numelui oficial al țării din Republica Populară Română (R.P.R.) în Republica Socialistă România (R.S.R.). În 1967, Ceaușescu preia și funcția de președinte al Consiliului de Stat.
La 28 martie 1974, Marea Adunare Națională instituie funcția de președinte al Republicii Socialiste România, iar Nicolae Ceaușescu este ales în unanimitate, devenind astfel primul președinte al României.
Începând cu anii ’70, Ceaușescu devine obiectul unui cult al personalității tot mai pronunțat. Titulatura completă sub care era adresat de presa vremii includea funcțiile sale politice și statale: „Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, comandant suprem al forțelor armate”.
Deseori se adăugau și apelative precum: „genialul cârmaci”, „cel mai iubit fiu al poporului român”, „personalitate excepțională a lumii contemporane”, „luptător pentru cauza dreptății, păcii și socialismului”, „geniul Carpaților”, „marele conducător”.
În anii „Epocii Ceaușescu” se construiesc Metroul din București, Canalul Dunăre-Marea Neagră, zeci de mii de noi blocuri de locuințe, cu ajutorul unor împrumuturi de la instituțiile internaționale.
Pe plan extern, Nicolae Ceaușescu a dus o politică de independență față de Marile Puteri, în timpul mandatului său România obținând importante succese diplomatice. Ceaușescu nu s-a sfiit să colaboreze cu Statele Unite sau Germania, aceasta din urmă țară chiar ajutând la înființarea Brigăzii Speciale de Luptă Antiteroristă (fosta USLA).
Cu siguranță, unul dintre momentele de glorie a lui Ceaușescu a fost decizia de a nu participa la invadarea Cehoslovaciei de către forțele tratatului de la Varșovia, stârnind mânia Moscovei. Aproape imediat, președintele american Richard Nixon a vizitat Bucureștiul, în 1970, Ceaușescu era primit triumfal la Washington. Nicolae Ceaușescu a jucat, în anul 1977, rolul de intermediar în negocierile de pace dintre Israel și Egipt, promovând și intensificarea contactelor cu fostul lider palestinian Yasser Arafat, precum și recunoașterea Palestinei, dar s-a implicat decisiv și în apropierea Chinei de SUA.
Cu toate acestea, lucrurile au luat o turnură negativă după revenirea din vizitele în China și Coreea de Nord, la revenirea acasă instituindu-se un apăsat cult al personalității.
În anii ’80, Ceaușescu a dispus achitarea rapidă a datoriilor externe, fără a mai contracta noi credite. O mare parte a producției agricole și industriale a țării ia calea exportului, privând astfel populația până și de cele mai elementare alimente și bunuri de consum. Din ianuarie 1982 s-a început limitarea distribuirii energiei electrice și a apei calde, iar în perioada 1986-1987 se instituie raționalizarea produselor de bază.
Plata întregii datorii externe, în valoare nominală de 60 de miliarde de lei (10 miliarde dolari), se încheie în primăvara lui 1989.
La 22 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu este evacuat de pe acoperișul clădirii Comitetului Central al P.C.R., la bordul unui elicopter. Va fi însă capturat la Târgoviște, unde va fi ținut trei zile, până-n ziua de Crăciun. A fost executat de un pluton de ostași, în urma unui proces-mascaradă, cu „legitimitate revoluționară”, dar nul din punct de vedere juridic.
Potrivit mărturiei regretatului profesor Petre Anghel, citate de portalul Ziariști Online via Poezie.ro, filosoful și fostul deținut politic Petre Țuțea s-ar fi exprimat în glumă, de urechile securiștilor, că îi este drag de Nicolae Ceaușescu datorită politicii sale de distanțare față de influența sovietică.
„Mor de dragul lui Niculae Ceaușescu ăsta! Îmi vine să-l pup de drag ce-mi e (e bine, gândesc eu, vorbește să-l audă milițienii). Se duce prin toate țările, se pupă cu toți negroteii ăia șefi de stat prin Africa și le bagă pe gât produsele românești, face rost de valută, să nu mai depindă de muscali. (…) Când am ieșit din pușcărie, i-am trimis un memoriu în 64 de puncte, în care i-am explicat, pe limba lui de prost, să înțeleagă și el, principiile de guvernare ale unui stat național. Le-a priceput. Le aplică punct cu punct. Face el ce nu am reușit să facem noi, legionarii!”, ar fi afirmat Petre Țuțea în ultimii ani ai comunismului, potrivit mărturiei profesorului Petre Anghel.
About Post Author
