Noile cercetări de la Universitatea Johns Hopkins arată că lockdown-urile în timpul pandemiei nu au redus numărul de decese: I-am expus pe cei vulnerabili și i-am protejat pe tinerii înstăriți

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins au efectuat o revizuire sistematică și o meta-analiză a mii de studii pentru a determina dacă există sau nu dovezi care să susțină convingerea că „închiderile” reduc mortalitatea COVID-19. Însă, ei au concluzionat că astfel de politici sunt nefondate și ar trebui respinse, potrivit publicației World Net Daily.

„În timp ce această meta-analiză concluzionează că lockdown-urile au avut efecte reduse sau chiar inexistente asupra sănătății publice, acestea au impus costuri economice și sociale enorme acolo unde au fost adoptate”, au scris cercetătorii în rezumat. „În consecință, politicile de izolare sunt nefondate și ar trebui să fie respinse ca instrument de politică în caz de pandemie”.

„După trei niveluri de screening, 34 de studii s-au calificat în cele din urmă. Dintre aceste 34 de studii eligibile, 24 s-au calificat pentru a fi incluse în meta-analiză”, au scris cercetătorii.

Aceștia au împărțit apoi studiile în trei grupe, studii privind indicele de strictețe al închiderii, studii privind ordinul de adăpostire și studii specifice de intervenție non-farmaceutică.

Aceștia au definit „lockdown-urile” ca fiind „impunerea a cel puțin unei intervenții obligatorii, non-farmaceutice”, ceea ce înseamnă politici guvernamentale care restricționează activitățile obișnuite ale oamenilor, cum ar fi limitarea circulației, închiderea școlilor și a întreprinderilor și interzicerea călătoriilor internaționale.

Aceștia au constatat că închiderile din Europa și Statele Unite au redus mortalitatea COVID cu doar 0,2% în medie, iar ordinele de adăpostire pe loc cu o medie de 2,9%. Nu a existat nicio „dovadă generală” care să arate că intervențiile non-farmaceutice au avut vreun efect notabil asupra mortalității COVID.

Concluziile cercetătorilor de la Johns Hopkins sunt în concordanță cu alte studii de date concrete din întreaga lume care arată că închiderile și alte măsuri severe de atenuare nu au oprit creșterea și descreșterea tipică a unei pandemii de virus respirator.

Iar consecințele neintenționate au fost documentate de Organizația Mondială a Sănătății și de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

După cum a raportat WND în decembrie, CDC a avertizat că rujeola a devenit o amenințare globală în creștere din cauza întreruperilor vaccinărilor în copilărie cauzate de astfel de blocaje.

OMS, în ultimul său raport privind malaria, a declarat în decembrie că, pe fondul „întreruperilor” serviciilor de sănătate în timpul pandemiei COVID-19, cazurile de malarie și decesele au crescut semnificativ în 2020 în comparație cu anul precedent.

„Cei care au susținut politicile care au cauzat creșterea bruscă a numărului de decese cauzate de malarie în 2020 vor face tot posibilul să ignore acest lucru, deoarece sunt orbi la daunele colaterale ale blocării, mai ales dacă acestea se abat asupra celor săraci din întreaga lume”, a declarat el pe Twitter.

Bhattacharya, împreună cu epidemiologii Martin Kulldorff de la Harvard și Sunetra Gupta de la Oxford, este coautor al Declarației de la Great Barrington, care pledează pentru protejarea celor vulnerabili, permițându-le în același timp celor cu riscuri reduse să își vadă de treabă.

Într-un interviu acordat în octombrie în cadrul podcastului „Uncommon Knowledge” cu Peter Robinson de la Hoover Institution din Stanford, acesta a declarat că consecințele neintenționate ale închiderilor sunt imense. Printre acestea se numără cele aproximativ 100 de milioane de persoane aruncate în sărăcie, lipsa tratamentelor pentru cancer și alte boli grave și 1 din 4 tineri adulți care au raportat la CDC că s-au gândit să se sinucidă în timpul pandemiei.

Blocajele i-au favorizat pe cei bogați, „clasa laptopurilor”, a spus el, care au avut o treime din rata de mortalitate față de cei săraci. Bhattacharya a spus că a fost „aproape o protecție cu focalizare inversă; i-am expus pe cei vulnerabili și i-am protejat pe tinerii înstăriți”.