ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Povestea lui Traian Marinescu a început pe 19 noiembrie 1946, în ziua celebrelor alegeri în urma cărora comuniștii s-au înstăpânit peste România. Chiar dacă abuzurile și violențele comuniștilor, sprijiniți de către forța Armatei Sovietice au fost evidente, în puține locuri s-a reușit anularea scrutinului. Unul dintre acestea a fost comuna Izvoarele, datorită studentului țărănist Traian Marinescu.
„Văzând comportamentul abuziv al reprezentanților comuniștilor, care introduceau în urne sute de buletine de vot ștampilate anterior în favoarea Blocului Partidelor Democratice (alianță dominată de comuniști), Traian Marinescu Geagu a pătruns cu mitraliera în secția de vot, scoțând urnele în curte și incendiindu-le. Acesta a fost singurul mod în care a putut protesta împotriva falsificării alegerilor și violenței comuniștilor.
Comuna Izvoarele din județul Dâmbovița s-a numărat printre puținele localități din România ocupată de sovietici în care comuniștii au fost nevoiți să repete alegerile, permițând și prezența observatorilor americani, prefectul Gogu Popescu, viitor general de Securitate, suferind o rușine pe care nu o va ierta niciodată”, precizează sursa citată.
Din acel moment, Traian Marinescu a devenit proscris pentru regimul de la București, fiind dat în urmărire generală. A intrat în grupul de rezistență al colonelului Arsenescu și va fi arestat în 1949 de Securitate.
Cel ce l-a dat de gol pe Traian Marinescu a fost chiar dorul de casa părintească, acesta părăsind ascunzătoarea și mergând în localitatea natală, unde a fost prins de securiști.
A fost torturat și bătut de oamenii căpitanului Cârnu, iar în ziua de 4 februarie 1950 a fost executat la marginea satului său. Căpitanul Cârnu a interzis timp de două zile îngroparea cadavrului, acesta fiind expus public pentru a induce frica în sufletele sătenilor.
În același an, Tribunalul Militar București, prin sentința nr. 478/11 mai 1950, emitea condamnările în cadrul primului lot de musceleni. Au fost date 37 de condamnări, unele dintre ele, în contumacie.
Hainele pe care Traian Marinescu Geagu le purta în ziua execuției, păstrate de familie, au fost donate Memorialului Rezistenței și Victimelor Comunismului de la Sighet, ele purtând și astăzi urmele cuțitului cu care a fost înjunghiat și ale gloanțelor cu care a fost împușcat.
În memoria lui a fost ridicată o cruce pe locul uciderii sale.