CHIȘINĂU, 11 feb – Sputnik. La Chișinău s-a desfășurat ședința comună a guvernelor României și Republicii Moldova. Unii s-au grăbit să spună că evenimentul este unul „simbolic”, „un omagiu adus tradiției”.Potrivit analistului, astfel de întâlniri nu contribuie la întărirea (de care țara are nevoie astăzi mai mult ca niciodată) a suveranității Republicii Moldova.„Totuși, elita politică a României consideră în mod tradițional Republica Moldova parte a spațiului său cultural. Ea admite că, în anumite împrejurări, Moldova ar putea să-și piardă independența și să devină parte a statului românesc unit. Fără îndoială, acest punct de vedere a fost mereu prezent la București”, spune Krîlov.În opinia politologului, nici beneficiul pur practic al unor astfel de întâlniri pentru Moldova nu este evident.„Balanța comercială dintre cele două țări a fost întotdeauna înclinară în favoarea României. Cred că acest lucru se datorează parțial faptului că România acordă periodic granturi Moldovei și oferă alte ajutoare. Actuala putere executivă a Republicii Moldova și-a pus drept scop nu să restabilească economia națională, ci mai degrabă este preocupată de soluționarea problemelor curente. Și este foarte mulțumită când obține astfel de granturi. Cu alte cuvinte, când primește cadouri”, a menționat analistul. Analistul politic Valeri Kilimenko este sceptic cu privire la planurile moldo-române de consolidare a „securității energetice”.„În ceea ce privește potențialele oportunități cu privire la gaze în România, ei au descoperit recent rezerve în zona Insulei Șerpilor. Adică ei pot oferi gazele Moldovei în următorii câțiva ani. Dar aceste rezerve sunt foarte limitate, vor rezista maxim 7-8 ani. Prin urmare, este foarte periculos pentru Moldova să se bazeze pe România în această chestiune”, crede Klimenko.În opinia sa, nici componenta politică a unor astfel de evenimente comune nu este în favoarea Moldovei.”Practica ședințelor comune a guvernelor României și Moldovei nu este altceva decât unionism. Un unionism liniștit, calm, deocamdată la nivelul proiectelor de infrastructură și altor componente „inofensive”, spune expertul.Klimenko atrage atenția supra faptului că, odată cu venirea la putere a Maiei Sandu și a partidului PAS, problema care anterior era foarte relevantă, implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană de către Republica Moldova, a dispărut de pe agendă. Locul lui, spune politologul, a fost luat de proiecte de infrastructură – energie, poduri, drumuri care leagă România de Moldova.La Chișinău, pe 11 februarie a avut loc ședința comună a guvernelor României și Republicii Moldova. Premierii Natalia Gavrilița și Nicolae Ionel Ciucă au semnat Acordul de finanțare în valoare de 100 de milioane de euro pentru țara noastră. De asemenea, șefii guvernelor celor două țări au semnat o declarație comună de consolidare și cooperare în domeniul economic și al investițiilor.
About Post Author
