Strategia Anti-Națională de Anti-Educație Anti-Parentală. CUVÂNTUL CITITOAREI

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

Vă atrag atenția asupra unui subiect pe care, personal, nu l-am văzut să fie discutat în mass-media zilele acestea. (E drept, altele sunt prioritățile acum!) E vorba de recent-introdusa în consultare publică Strategie Națională de Educație Parentală „Părinți educați, copii fericiți”. Publicată pe site-ul Ministerului Educației pe 20.04.2022, aceasta e supusă consultării publice până pe 02.05.2022! Nu sunt la curent cu procedurile în vigoare ca să-mi pot da seama dacă, statistic vorbind, perioada e scurtă sau lungă. Singura comparație pe care o pot face e cu strategia similară, mergând spre identică, inițiată de Ministerul Educației în vara lui 2018 când a fost vorba de o lună de dezbatere. Oricum, actualmente, momentul sărbătorilor pascale a fost probabil ales în mod deliberat pentru ca Strategia să treacă aproape neobservată.

Interesant e că acum 4 ani (din ce am citit în presă), nu de la început, dar pe parcurs, o mai veche versiune a Strategiei de educație parentală a ajuns să facă obiectul unui scandal, fiind în cele din urmă retrasă la insistențele anumitor instituții publice, a sindicatelor din învățământ, a unor voci din societatea civilă. Acuzațiile s-au centrat pe viziunea legată de familie, a educației de tip gender, paragraful care a atras cele mai multe critici, după cum am citit pe Hotnews (5 iulie 2018), fiind cel de la pagina 3 a draft-ului în care familia era un „produs socio-cultural”. În concluzie, strategia a fost văzută de cei care au contestat-o drept «„o creație a propagandei progresiste”» (formularea aparținând Platformei civice pentru drepturi și libertăți ”Împreună”).

Fiind cadru didactic, și interesându-mă subiectul, am avut curiozitatea de a citi în paralel cele două strategii și de a constata, din punctul meu de vedere, că, în ciuda unor mici ajustări, cele două documente nu diferă cu mult. Oricum, fondul rămâne același. În ambele se menționează în mod repetitiv necesitatea racordării la „standardele internaționale” în materie de educație parentală, deși, eu una nu mi-am dat seama care ar fi EXACT documentul de consultat în vederea inventarierii acelor standarde. E drept, e citată în câteva rânduri Recomandarea nr. 19/2006 a Consiliului de Miniștri a Consiliului Europei către statele membre, referitoare la politicile care vizează susținerea parentalității positive, dar nu am reușit să o găsesc și consult ca atare.

Ca exemplu de `diferență` a se citi de la Cap. 5. Principii generale, primul principiu (punctul 58.1. – versiunea 2022 vs. 59.1. – versiunea 2018). Interesant, formularea actuală a suferit unele modificări, dar principiul e enunțat în ambele cazuri „în acord cu legislația națională anti-discriminare și cu standardele Națiunilor Unite și ale Comisiei Europene în acest domeniu”!

Având în vedere că în strategia actuală la punctul 59.1. se spune clar că „Elaborarea de politici la nivel național și local, a cadrului legal și normativ privind crearea și dezvoltarea sistemului intersectorial de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale, ca prioritate națională și ca sistem care se adresează tuturor categoriilor de părinți și tineri (ca viitori părinți)”, la punctul 72.3. menționându-se și „adolescenți” (s.n.), mă întreb de ce nu ar putea fi și această versiune tot un cal troian prin care, dacă se vrea, și se vrea, să se încerce aceeași racordare a legislației în domeniu la standardele internaționale care vine la pachet cu … multe.

Întrebarea mea este: (Cât mai) Avem o țară, dacă și câți vor mai reacționa?

Cu respect pentru toată munca domniilor voastre,

Oprescu Loredana.

P.S. În mai 2018, în urma unei întâlniri la nivelul Consiliului Uniunii Europene, se emite pe 22 mai o „Recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării”; în iunie 2018 se pune în dezbatere publică Strategia.

P.S.2 Între 4-5 aprilie 2022 are loc o reuniune în cadrul aceluiași consiliu, fiind emise „Concluziile Consiliului privind o strategie europeană de capacitare a instituțiilor de învățământ superior pentru viitorul Europei”; pe 20 aprilie a.c. se pune în consultare publică o nouă Strategie de educație parentală. (Informații luate de pe site-ul Consiliului Uniunii Europene; concluziile îmi aparțin).