Gândurile unui nevăzător cu ochii trupești dar care se străduiește să vadă cu ochii sufletului, adresate primarului municipiului Constanța, Vergil Chițac, care dorește să rămână în cărțile de istorie cu titulatura de „primar demolator de biserici”

Vă mărturisesc
sincer că folosesc pronumele și formulele de politețe
respectându-mi astfel statutul de om, de slujitor al lui Hristos și
al neamului și de persoană care a primit o anumită educație și
nicidecum din vreo prețuire sau considerație față
de acțiunile pe care le-ați
întreprins și aveți de gând să le întreprindeți împotriva
bisericii.

M-aș fi bucurat să
pot face un bilanț al mandatului dumneavoastră de până acum și
să constat îmbunătățirea infrastructurii orașului, un sprijin
real pentru unitățile spitalicești, ajutor oferit pensionarilor și
categoriilor defavorizate, sporirea siguranței și a ordinii
publice, crearea de locuri de joacă pentru copii și așa mai
departe.

Din nefericire, chiar
nevăzător fiind cu ochii trupești, văd pana și eu, domnule
primar, craterele și gropile cu care ați „decorat” orașul în
acest mandat. Dacă aceasta este „Constanța
altfel”, mult făgăduită, vă spun în cea mai sinceră manieră,
că mă încearcă o enormă dezamăgire, atât pe mine cât și pe
foarte mulți dintre locuitorii municipiului nostru. Totodată, ca
nevăzător vă spun că nu simt și nu am simțit nici pe parcursul
climatului pandemic, niciun fel de susținere palpabilă.

Revenind însă la
problema care ne frământă cel mai mult și anume, intenția crudă
și cinică, învesmântată în grobianism și în primitivismul
ateu, aceea de a demola biserica cu hramul Izvorul
Tămăduirii, intenție pe care o
afișați din ce în ce mai agresiv, vă atrag atenția, domnule
primar, că sunteți creat după chipul și asemănarea Lui Dumnezeu
dar acoperiți chipul Lui Hristos și nu doriți să vă lucrați
asemănarea cu El!

Mă întreb, dacă
ferească Dumnezeu, veți demola biserica, atunci când de Paști
oamenii se vor saluta cu urarea veșniciei Hristos
a Înviat!, primind răspunsul
eternității, Adevărat a Înviat!,
dumneavoastră veți spune oare „Sunt bucuros pentru că am demolat
casa lui Hristos”?

Mă mai gândesc la o
întrebare, sunteți oare conștient că dacă dărâmi o biserică
te asemeni lui Irod, cel care a ucis atâția prunci, pentru că în
dărâmarea lăcașului sfânt sunt uciși pruncii numiți prin
cuvintele menționate de Sf. Ap. Pavel credința,nădejdeași dragostea?

Invocați legea,
domnule primar, pentru a vă întemeia un act samavolnic care s-ar
înfăptui prin demolarea unei biserici. Vă întreb în cea mai
inocentă manieră, dacă v-ați gândit la lege atunci când, în
perioada pandemică bolnavii de rând, muritorii de rând, cum îi
considerați dumneavoastră (dar cei care votează) erau transportați
cu izoleta la spital, în timp ce dumneavoastră, după cum relatează
o mare parte a presei v-ați deplasat cu mașina personală?

V-ați gândit la
respectarea legii când în spatele ușilor capitonate se organizau
petreceri aniversare, în timp ce o întreagă populație era silită
să stea cu masca pe chip, măsură instituită după cum s-a decis
ulterior într-o manieră neconstituțională?

Vă deranjează o
biserică în care s-au săvârșit mii de Sfinte Liturghii, unde
s-au înălțat rugăciuni pentru cârmuitori, deci și pentru
dumneavoastră, și unde s-au sălășluit rugăciunile celor
credincioși?

Așadar, domnule
primar, vă rog ca măcar acum în al doisprezecelea ceas să
realizați că dărâmarea unei biserici este un sacrilegiu, pentru
că Sfânta Scriptură ne spune limpede că „pe cel ce va strica
lucrul Lui Dumnezeu și Dumnezeu îl va strica pe el”!

Ca licențiat și
având un master în Științe Juridice, vă asigur domnule primar
că, dacă se dorește, se poate găsi soluția legală pentru ca
biserica Izvorul Tămăduiriidin Constanța
să rămână lăcașul sfânt în care credincioșii să se roage și
pe mai departe, așa cum au făcut de două decenii încoace.

Ca licențiat în
Psihologie și având un masterat în Comunicare și Relații
Publice, vă dau și o sugestie gratuită, deși nu prea se poartă
în actuala societate secularistă, și anume aceea de a nu vă
ostiliza credincioșii ortodocși , care au format majoritatea ce v-a
ales primar și care acum au un imens, un nemărginit sentiment de
amărăciune.

Ca
licențiat și doctor în Teologie, vă spun, domnule primar, și
sunt sigur de aceasta că, deși nevăzător cu ochii trupești dar
deschizându-mi ochii sufletului, că daca veți merge înaintea Lui
Hristos având ca balast sufletesc fapta abominabilă a demolări
unei biserici, nu vă văd bine deloc!

De pe Cruce,
Mântuitorul Hristos a spus referitor la cei care L-au răstignit
„Tată, iartă-i, că nu știu ce fac!”, în schimb acum am
convingerea că dacă veți demola biserica, ați face-o în deplina
cunoștință de cauză, deci știți ce faceți! În aceste
condiții, mă întreb pe ce argumente sau circumstanțe atenuante să
ne întemeiem noi rugăciunile de iertare înălțate către
Dumnezeu. ?

Totuși mai am puterea
unei speranțe și mă rog să vă recuperați conștiința, pe care
ați lepădat-o uitând-o intenționat într-o Siberie fără de
sfârșit, și să respectați Biserica lui Hristos și pe
credincioșii care v-au ales.

Să ne rugăm bunului
Dumnezeu să reverse peste noi din Lumina și Înțelepciunea Sa !

Protos. Sofian Costea