ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Occidentul a instituit sancțiuni după
sancțiuni împotriva Rusiei, în urma invadării Rusiei. Dar acestea, ca un
bumerang care nu a nimerit ținta, s-au întors împotriva lansatorului.
Însă Rusia nu pare să sufere prea mult
de pe urma lor. Dimpotrivă, regimul lui Putin obține mai mulți bani astăzi
decât anul trecut din vânzarea gazelor naturale și a petrolului.
Iar rubla rusească, după o cădere
inițială, a avut un curs ascendent și s-a consolidat în asemenea măsură încât a
devenit „Moneda Anului”.
Dimpotrivă, cel care suferă cel mai
mult de pe urma sancțiunilor dictate împotriva Rusiei este chiar Occidentul.
Niciodată criza energetică nu a fost
mai mare, iar peste aceasta se suprapun alte efecte devastatoare: foamete,
inflație, sărăcirea generalizată a populației, penurii de tot felul.
La summit-ul NATO din martie, Joe
Biden a explicat că foametea și toate celelalte sunt un „preț care trebuie
plătit” de popoarele occidentale pentru a-l învinge pe Putin:
„Prețul sancțiunilor nu este impus
doar Rusiei… Este impus și unui număr îngrozitor de mare de țări, inclusiv
țări europene și țării noastre…”
Iată însă că popoarele acestor țări nu
sunt ele dispuse să plătească prețul decis de conducători peste capul lor.
Ultimul Eurobarometru, comandat de
Parlamentul European, arată că opinia publică din UE nu sunt de acord cu aceste
sacrificii.
Astfel, potrivit sondajului pan-european,
58%, respectiv 59% dintre cetățenii Uniunii Europene nu acceptă creșterea
prețurilor la hrană, respectiv la energie, ca preț al luptei împotriva
regimului Putin.
În ce privește România, procentul
celor nemulțumiți de aceste sacrificii este sensibil mai mare decât media UE:
69% dintre români nu acceptă scumpirea energiei, iar 75% nu acceptă scumpirea
alimentelor.