Petiția unui profesor către Avocatul Poporului: CONTESTAȚI LA CURTEA CONSTITUȚIONALĂ PROIECTUL LEGII 5G. PUTEȚI! IATĂ CUM ȘI DE CE!

Către Avocatul Poporului,

Subsemnatul Mihai FLOAREA, cetățean român, vă rog să contestați la CCR proiectul de lege
PL-x nr. 428/2021 (L532 /2021) deoarece prezintă numeroase prevederi neconstituționale
și nu a fost corectat complet în acord cu decizia CCR nr. 295/2022. Prevederile
celor 220 de pagini ale propunerii legislative pentru facilitarea rețelelor și
serviciilor de comunicații electronice de nouă generație 5G, care nu sînt de
utilitate publică, reprezintă un real atentat la securitatea juridică prin
multitudinea de derogări de la 48 de acte normative și excepții în vădită
contradicție cu dreptul fundamental la nediscriminare.

Prevederile Pl-x nr. 428/2021 în forma actuală creează multiple ingerințe
în drepturile și libertățile cetățenești: dreptul la viață, la integritate
fizică și psihică, la mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere, la
informare, la consimțămînt informat, la proprietate, la autonomia
administrativă, la cultură, accesul la informații, dreptul la o justiție
corectă, egalitatea în drepturi, dreptul la viață privată și familială,
drepturile consumatorilor, suveranitatea individuală și libertatea de a dispune
de propriul corp, libertatea de conștiință, inclusiv suveranitatea și siguranța
națională.

Directivele europene invocate în motivarea acestui proiect de lege, în mod
special DIRECTIVA (UE) 2018/1972 Codul European al Comunicațiilor Electronice,
NU impun norme legislative care să încalce ordinea publică, siguranța juridică,
ci doar stabilesc anumite obiective pentru țările membre ce pot fi asumate doar
fără a aduce atingere statului de drept și democrației constituționale.

În acest sens, raportul publicat la 15.12.2021 de Curtea Europeană de Conturi
intitulat „Raport special – Implementarea tehnologiei 5G în UE întîrzieri în
instalarea rețelelor și probleme de securitate încă nerezolvate” menționează
foarte clar că riscurile și daunele generate de tehnologia 5G vor fi suportate
de statele membre. Aceste riscuri și amenințări evidențiate de Curtea Europeană
de Conturi sînt:

– Riscuri la adresa confidențialității;

– Amenințări la adresa securității naționale;

– Dependența de lanțul de aprovizionare;

– Atacuri cibernetice;

– Efecte negative asupra sănătății;

– Pierderi de locuri de muncă din cauza creșterii eficienței hiperautomatizării.

Sursa: pag. 53 https://www.eca.europa.eu/…/ SR_Security-5G-networks_RO.pdf .

Astfel, promovarea, permiterea și chiar proliferarea rețelelor 5G prin
impactul multisectorial aduce multiple, fundamentale amenințări și costuri
pentru cetățenii europenei care nu pot compensa proiectatele beneficii. Din
aceste rațiuni, multe state membre sînt precaute în ceea ce privește
comunicațiile electronice mobile 5G, nu transpun Codul Comunicațiilor sau nu
organizează licitațiile necesare accesului la spectrul de frecvențe radio
necesar operării acestor rețele hiperdense, nesigure din multe puncte de
vedere, mari consumatoare de energie electrică și mari poluatoare
electromagnetic. Dintre aceste state europene menționăm: Spania, Croația,
Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Suedia.

Studiul Grupului de lucru pentru viitor al Științei și Tehnologiei (STOA)
din cadrul Direcției Generale pentru Servicii Parlamentare de Cercetare (EPRS)
a Secretariatului Parlamentului European intitulat „Aspecte de
confidențialitate și securitate ale tehnologiei 5G” și publicat în 2022 descrie
două dimensiuni principale ale tehnologiei 5G, anume confidențialitatea și
securitatea. Această lucrare de cercetare se concentrează pe analiza riscurilor
și amenințărilor de securitate cibernetică, a provocărilor privind
confidențialitatea și oportunitățile tehnologice 5G la nivelul UE și la nivel
mondial, precum și pe relația dintre riscurile de securitate cibernetică și
problemele legate de confidențialitate.

Peste 50% din expertii consultați în acest studiu consideră justificate
îngrijorările cetățenilor privind riscurile rețelelor 5G la adresa:
confidențialității (53%), securității (47%), amenințările cibernetice (53%),
tehnologiile emergente – Internetului Lucrurilor, Inteligenței Artificiale,
Roboților (40%) deoarece cităm: „5G-based applications and services are
implemented without adequate protection mechanisms”.

Redau cîteva paragrafe relevante din studiul colonelului Valentin-Gabriel
GEORGESCU de la Agenția Militară pentru Managementul Frecvențelor Radio, Statul
Major al Apărării publicat la  https://gmr.mapn.ro/…/ arhiva…/2022/gmr%201/ GEORGESCU.pdf

„Dispozitivele IoT (i.e. internetul obiectelor) mai puțin securizate, în
special cele mai ieftine, ar putea introduce puncte slabe în rețelele de acasă,
făcînd, astfel, posibile atacuri de tip ransomware, sabotaj, furt de date etc.
Sau pot fi introduse în rețele bot și pot distribui programe malware în
întreaga rețea, pot lansa atacuri distribuite DoS pentru închiderea de site-uri
sau pentru a obține date și informații în mod fraudulos (cărți de credit,
parole etc.), păcălind oamenii prin atacuri de tip phishing3. Utilizarea pe scară
largă a software-ului de configurare a rețelei va putea deschide oportunități
de atacare a rețelelor și de preluare a controlului asupra acestora de către
actori rău intenționați sau nestatali. Un alt aspect sensibil este legat de
antenele 5G. În spectrul de frecvențe înalte, propagarea microundelor se face
pe distanță scurtă, permițînd, în schimb, o capacitate de date mai mare.
Comparativ cu 4G, aceasta înseamnă că, în aceeași zonă geografică, va exista un
număr mai mare de antene 5G. Prin bruiaj radio, accesul utilizatorului mobil la
serviciile de rețea dintr-o anumită zonă ar putea fi blocat cu ușurință.
Spoofing4 și sniffing5 sunt alte potențiale amenințări care ar trebui să
îngrijoreze.[…] Analiza strategiei SUA relevă două tipuri majore de amenințări
la adresa infrastructurii 5G, astfel: 1. furt de date tranzitate prin rețele
5G, în scopul obținerii de cîștiguri financiare, colectării informațiilor și
monitorizării; 2. întreruperea serviciilor publice și private bazate pe sau
care cauzează defecțiuni în infrastructurile de comunicații. Prin urmare,
infrastructurile 5G vor trebui să asigure un nivel adecvat de securitate a
informațiilor și să abordeze riscurile pentru infrastructura critică, siguranța
și sănătatea publică și securitatea economică și națională.”[…]

Studiul Parlamentului European „Health Impact of 5G” (STOA) din iulie 2021
a evaluat întreaga literatură medicală publicată pînă în prezent despre
impactul radiațiilor electromagnetice din spectrul 5G asupra fertilității (2834
studii epidemiologice pe oameni și 5052 studii experimentale pe rozătoare,
totalizînd 7886 studii) și a carcinogenicității (950 de studii epidemiologice
pe oameni și 911 lucrări experimentale pe rozătoare, totalizînd 1861 studii).

Concluziile acestui studiu au fost că pentru spectrul 5G de 450-6000 MHz
există dovezi clare pentru impactul negativ al radiațiilor electromagnetice
asupra fertilității masculine și pentru efectul carcinogen la om și rozătoare.
Pentru restul spectrului de frecvențe 5G, de 24-100GHz nu există suficiente
date pentru a le decide nocivitatea.

Prin urmare, recomandarea responsabilă ar fi ca tehnologia 5G să nu
funcționeze pentru spectrul 450-6000 MHz , iar pentru frecvențele înalte să fie
efectuate mai întîi studii și abia apoi să fie pusă în discuție punerea în
funcțiune a acestei tehnologii. În plus, nu este normal ca această tehnologie
să fie aprobată pentru utilizare dacă cetățenii nu sînt informați corespunzător
și nu li se cere consimțămîntul. Autoritățile pot pune în funcțiune o astfel de
tehnologie numai după ce autoritățile se asigură că se respectă principiul
PRIMUM NON NOCERE și Principiul Precauției statuat atît la nivel european în
TFUE cît și la nivel național.

Constituția națională este superioară legislației UE. Menționăm cîteva
exemple de decizii ale Curții Constituționale care statuează supremația
Constituției României în fața legislației UE: Decizia nr. 148 din 16 aprilie
2003, Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, Decizia nr. 64 din 24 februarie
2015, Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, Decizia nr. 104 din 6 martie 2018,
Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021.

De exemplu, conform Deciziei CCR nr. 80/2014: 453, Curtea reține că Legea
fundamentală a statului – Constituția este expresia voinței poporului, ceea ce
înseamnă că aceasta nu își poate pierde forța obligatorie doar prin existența
unei neconcordanțe între prevederile sale și cele europene. De asemenea,
aderarea la Uniunea Europeană nu poate afecta supremația Constituției asupra
întregii ordini juridice (a se vedea în același sens Hotărîrea din 11 mai 2005,
K 18/04, pronunțată de Tribunalul Constituțional al Republicii Polonia).

Menționez că din 2019 pînă în 2021, în ciuda solicitărilor repetate ale cetățenilor
și ale societății civice nu s-a prezentat efectuarea niciunui studiu cu privire
la impactul implementării tehnologiei 5G asupra stării de sănătate, a vieții, a
protejării mediului înconjurător, a securității cibernetice și naționale, a
costurilor financiare și sociale etc., efectele asupra acestor domenii fiind
prognozate de autorități europene și internaționale ca „extrem de negative”.

Acest proiect de lege a fost inițiat, elaborat și adoptat fără studii de
impact, fără dezbateri publice ample și corecte, fără analize de risc
multisectoriale, fără transparența documentațiilor, cu încălcări ale normelor
legislative, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 și ale legii Nr.
86/2000, fiind astfel încălcat principiul legalității reglementat de art. 1
alin. (5) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție și încălcînd grav multiple
drepturi și libertăți garantate de Constituția României.

Toate aceste abuzuri la adresa ordinii de drept, vadita și repetata sfidare
a voinței majorității românilor care cer explicit respectarea principiului
precauției în cazul proliferarii/dezvoltării rețelelor 5G, tehnologii dovedite
de foruri internaționale ca fiind „extrem de poluatoare, experimentale,
nesigure din multe puncte de vedere, invazive, nereglementate, incontrolabile
de om dar cu impact multisectorial devastator asupra umanității, democrației și
securității naționale”.

Tehnologia 5G este creată mai mult pentru mașini și obiecte decît pentru
sănătatea oamenilor. În mod ironic, tot oamenii sînt cei care plătesc și vor
plăti toate costurile aduse de acest fals și toxic „progres”, care nu numai că nu
le este destinat, dar le afectează ireversibil bunăstarea, sănătatea și viața.
Noi, cetățenii Europei, și urmașii noștri vom fi cei care plătim – cu bani, cu
sănătatea, cu libertatea, cu echilibrul mediului natural, cu drepturile
fundamentale, cu suveranitatea – această ambiție pentru profit și control a
anumitor entități economice și grupuri de interese.

Pe scurt vă prezint 20 de motive pentru care PL-x nr. 428/2021 trebuie
corectat și refăcut, nicidecum promulgat:

1. Nelegalitatea legii

2. Încălcarea normelor de tehnică legislativă

2.1. Prevederi neclare și contradictorii în proiectul de lege

2.1.1. Neclarități cu privire la măsurarea și plata consumului de energie
electrică

2.1.2. Neclarități și contradicții cu privire la procesul de avizare a
documentațiilor tehnice.

2.2. Obligații prevăzute în proiectul de lege care nu sînt sancționate în
niciun fel.

2.3. Trebuie să existe instituții care să verifice și, în caz de încălcare
a legii, să sancționeze ANCOM.

2.4. Abuzuri asupra autorităților publice.

3. Vădite și inadmisibile discriminări.

3.1. Firmele telecom nu vor plăti taxe sau chirie pentru menținerea
echipamentelor 5G pe proprietatea publică sau privată.

3.2. Defavorizarea cetățenilor.

3.3. Derogări din proiectul de lege care creează discriminări.

3.4. ANCOM nu a ținut cont de solicitările și de necesitățile comunităților
locale exprimate prin cererile administrațiilor publice locale.

3.5. Rețelele de comunicații electronice NU SUNT bunuri de utilitate
publică și NU pot fi favorizate cu orice preț.

3.6. Se încearcă în mod dolosiv introducerea instalațiilor de dimensiuni
mai mari la derogări, pentru a fi scutite de obținerea unor autorizații.

4. Afectarea dreptului fundamental la viață și la sănătate.

4.1. Dreptul la sănătate, la viață și la integritate fizică și psihică este
încălcat prin expunerea involuntară, fără excepție, permanentă și ubicuă a
tuturor cetățenilor la radiațiile de radiofrecvență și prin invazivitatea
nanotehnologiilor medicale (IoT si IoB).

4.2. Proiectul de lege NU conține prevederi clare pentru protecția
sănătății publice.

4.3. Proiectul de lege conține reglementări și standarde învechite, ignorîndu-le
pe cele 8 noi și actualizate.

4.4. Categoriile vulnerabile sînt complet ignorate în fața proliferării
rețelelor de comunicații mobile și a tehnologiilor emergente acestora.

4.5. Lipsa studiilor de impact a tehnologiei 5G asupra sănătății și a
vieții.

5. Lipsa protecției copiilor.

6. Afectarea dreptului fundamental la un mediu sănătos.

7. Afectarea dreptului la cultură și la patrimoniul cultural.

8. Încălcarea dreptului la proprietate.

9. Prejudicierea bugetelor locale și a celui național în mai multe moduri.

9.1. Prejudicierea bugetului de stat prin direcționarea banilor către
ANCOM.

9.2. Prejudicierea bugetului de stat și a bugetelor locale prin eliminarea
taxelor plătite de firmele telecom.

9.3. Sancțiunile prevăzute în proiectul de lege sînt prea mici și
insuficiente, deoarece există obligații prevăzute care nu sînt sancționate.

9.4. Se pierd sume mari de bani de la bugetul de stat prin acordarea licențelor
de utilizare a spectrului radio la prețuri mici.

9.5. Vulnerabilitățile cibernetice ale rețelelor 5G pun în pericol banii
cetățenilor, ai băncilor și ai bugetului de stat din care se fac despăgubirile.

10. Sînt prevăzute cheltuieli bugetare fără să existe o sursă de finanțare.

10.1. Nu s-au făcut studii de impact bugetar a cheltuielilor.

10.2. Nu se precizează sursa de finanțare sau de compensare a
cheltuielilor.

11. Se încalcă dreptul administrațiilor publice locale de a stabili
impozite, taxe și alte contribuții.

11.1. S-a instituit un plafon maximal abuziv al chiriilor pentru elemente
de infrastructură, care aduce grave prejudicii bugetelor locale.

11.2. Primăriilor li se îngrădește autonomia administrativă și li se pun
diverse sarcini operaționale și, cel mai grav, financiare.

12. Acest proiect de lege NU a primit un acord explicit din partea
administrațiilor locale.

13. Se încalcă dreptul fundamental la informare și la informație.

13.1. Nu s-au făcut analize și studii de impact, n-au avut loc dezbateri
publice cu specialiști și nici informări ale opiniei publice.

13.2. Se încalcă și dreptul de a alege în baza consimțămîntului informat.

14. Încălcarea dreptului la viață intimă, familială și privată și a
secretului.

15. Este afectat dreptul fundamental la muncă și la protecție socială

15.1. Este încălcat dreptul la muncă.

15.2. Sînt afectate nivelul de trai și calitatea vieții.

15.3. Nimeni nu-și asumă responsabilitatea pentru daune.

15.4. Se pune o presiune fără precedent pe fondurile de asigurări sociale
și de sănătate.

15.5. Tehnologiile avansează într-un ritm mult accelerat în raport cu
posibilitatea omului de integrare și adaptare.

16. Alte drepturi încălcate:

16.1. Suveranitatea.

16.2. Demnitatea.

17. Nu s-a ținut cont de principiul precauției.

18. România are alte nevoi prioritare în privința digitalizarii, la
conectivitate este pe locul 10 în Uniunea Europeană țn timp ce este pe ultimul
loc la capital uman, integrarea tehnologiilor în afaceri și la digitalizarea
administrației publice.

19. Sînt alte soluții la problemele rețelelor de comunicații mobile care să
asigure sustenabilitatea și să minimizeze impactul negativ asupra oamenilor și
asupra mediului și care nu sînt implementate legislativ ci dimpotrivă.

20. Alte țări europene respectă principiul precauției în privința
implementării 5G adoptînd bune practici și decizii locale constituționale, la
polul opus multora dintre prevederile PL-x nr. 428/2021.

În concluzie, în baza prerogativelor pe care le aveți, a motivelor arătate
și a celor semnalate de numeroase foruri naționale și europene, vă solicit să
contestați la CCR proiectul de lege PL-x nr. 428/2021 pentru a fi declarat
neconstituțional și retrimis în Parlament pentru a fi corectat și refăcut în
concordanță cu normele statului de drept, cu respectarea Constituției și a
legilor în vigoare, în acord cu necesitățile și specificitățile României și cu
o reală respectare a ordinii statului de drept, a siguranței naționale și a
securității vieții individuale a cetățenilor.

Solicit număr de înregistrare și răspuns scris.

13 cireșar 2022

Prof. Mihai FLOAREA