Cum începe un Război Mondial în 7 pași: Natalia Vovk, un nou Gavrilo Princip?

Situația de azi a Europei seamănă teribil cu cea de acum mai bine de un
secol. Asasinarea Dariei Dughina poate fi un nou Atentat de la Sarajevo care să
arunce în aer continentul.

1.   Natalia Vovk, prezumptiva asasină a Dariei
Dughina și membră a serviciilor secrete ucrainene, s-a refugiat în Estonia.

2.   Estonia este țară membră NATO și UE.

3.   Rusia a anunțat că va cere extrădarea. Are un
temei juridic irefutabil.

4.   Curtea Europeană de Justiție a stabilit în
2016 că statele UE sunt obligate să dea curs oricărei solicitări de extrădare.
Chiar dacă vine din partea unui stat terț și se referă la o persoană care nu e
cetățean UE.

5.   Estonia refuză extrădarea. Lucru plauzibil
prin atitudinea sa radical anti-rusă în Războiul din Ucraina.

6.   Asasinarea Dughinei poate fi considerată un gest
de război: Rusia recurge la represalii – inclusiv cu caracter militar -împotriva
Estoniei.

7.   Orice acțiune militară poate fi considerată
agresiune și declanșa Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic: apărarea
colectivă.

NATO contra Rusia. Fără interpuși, ca în Ucraina.

Așa poate începe un război mondial.

Citiți mai jos detaliile acestei situații incendiare într-un editorial Zero
Hedge pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

La începutul secolului XX, fragilul echilibru politic al Europei se afla pe
muchie de cuțit.

În condițiile în care puterile imperiale își extindeau imperiile, nu era
decât o chestiune de timp până când un conflict să arunce în aer pacea în
Europa.

În acea epocă, influența Rusiei era amenințată de cele mai puternice
imperii europene, Austro-Ungaria și Germania.

Fisura dintre aceste imperii a fost adâncită de criza bosniacă din 1908,
când Austro-Ungaria a anexat Bosnia-Herțegovina, folosindu-se de declarația de
independență a Bulgariei față de Imperiul Otoman ca de un catalizator politic
avantajos, care a destabilizat regiunea balcanică.

Acțiunile Austro-Ungariei vor determina Rusia să sară în apărarea fraților
slavi din Serbia și Muntenegru, într-o reacție care va schimba definitiv modul poziționarea
Rusiei între puterile Europei.

Deși Tratatul de la Berlin împiedicase până atunci un conflict de mare
amploare, criza bosniacă va constitui fitilul care va aprinde inevitabil Primul
Război Mondial.

Capca care l-a detonat a fost asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand de
către naționalistul sârb bosniac Gavrilo Princip.

În condițiile în care Războiul din Ucraina poziționează din nou Rusia în conflict
cu puterile europene, situația precară a unei păci aparent nesustenabile se
repercutează asupra întregii Europe, la mai bine de un secol de la Primul
Război Mondial.

Tensiunea actuală confirmă axioma potrivit căreia nimic nu este nou sub
soare: volatilitatea Europei din 2022 o reflectă pe cea din 1908.

Poziția Rusiei împotriva hegemoniei europene exercitată prin intermediul
NATO este analogă poziției sale în favoarea regatului slav de acum mai bine de
un secol.

Acum, după asasinarea Dariei Dughina, este posibil ca și secolul XXI să își
fi găsit propriul Franz Ferdinand.

Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) a afirmat că asasinatul Dughinei
a fost comis de un agent secret al Ucrainei. FSB-ul a identificat-o pe Natalia
Vovk ca fiind prezumptivul asasin.

„Grație unui ansamblu de măsuri urgente de cercetare operațională,
Serviciul Federal de Securitate a rezolvat crima ziaristei ruse Daria Dughina,
născută în 1992”, a anunțat FSB, care a subliniat vinovăția guvernului
ucrainean, declarând că „crima a fost pregătită și comisă de serviciile
speciale ucrainene”.

Potrivit anchetei FSB, Vovk a intrat în Rusia în iulie și s-a instalat în
aceeași clădire de apartamente în care locuia Dughina.

Vovk a urmărit-o pe Dughina la festival, în timpul căruia a fost pus
dispozitivul exploziv care a dus la moartea acesteia.

Potrivit serviciilor ruse, după asasinat, Vovk, care era însoțită de fiica
sa de 12 ani, a fugit în Estonia.

În urma identificării sale, organele judiciare ruse și-au anunțat intenția
de a-i cere extrădarea.

După atac, s-a vorbit în mod firesc despre posibilitatea implicării
Ucrainei, dată fiind reputația semnificativă, deși enigmatică, a tatălui ei de
a fi unul dintre ideologii cei mai influenți ai lui Vladimir Putin.

Kievul s-a spălat prompt pe mâini de orice implicare, consilierul prezidențial
Mihail Podoliak declarând: „Bineînțeles, Ucraina nu are nimic de-a face cu
explozia de ieri”.

Deși oficialii ucraineni au negat orice implicare în atac, președintele
Volodimir Zelenski a avertizat că se așteaptă ca acesta să ducă la
intensificarea campaniei militare a Rusiei.

Date fiind rapoartele despre fuga lui Vovk în Estonia, destinația prezumptivului
asasin plasează Rusia în conflict cu un stat membru NATO, într-un mod și mai
direct decât a fost până acum războiul prin intermediari din Ucraina.

În 2016, Curtea Europeană de Justiție a stabilit un precedent care
justifică orice solicitare de extrădare a lui Vovk în Rusia.

Precedentul s-a produs după ce Curtea a decis că orice stat
membru al Uniunii Europene este obligat să dea curs oricărei solicitări de
extrădare din partea oricărei terțe părți care nu este stat membru, chiar dacă
persoana respectivă nu este cetățean al unei țări membre UE.

Decizia Curții a fost dată după ce Rusia a cerut extrădarea din Letonia a cetățeanului
estonian Alexei Petruhin, pentru trafic de droguri.

Cadrul legal stabilit de Curtea Europeană de Justiție pune Estonia într-o
situație foarte complicată, dacă într-adevăr Vovk s-a refugiat în această țară
baltică.

Estonia a devenit membră a UE și a NATO în același an: 2004.

Potențialul conflict între Estonia și Federația Rusă ar putea activa Articolul
5 al Chartei NATO, care conține o clauză de apărare colectivă. Aceasta înseamnă
că orice angajament militar cu un stat NATO constituie o acțiune împotriva întregii
organizații transatlantice, indiferent cât de departe are loc, în est, în
Estonia, sau în vest, în Hawaii.

Articolul 5 a fost constant fluturat în fața Rusiei ca o sabie a lui
Damocles, menită să descurajeze orice escaladare a conflictului ucrainean.

Amenințarea voalată a fost invocată cel mai recent ca răspuns la  atacul rus de la Centrala Nucleară de la
Zaporojie și la incursiunile militare tot mai dese ale forțelor militare
ucrainene în Ucraina.

„Orice distrugere deliberată provocând o posibilă scurgere de radiații la
un reactor nuclear ucrainean va duce la activarea automată a Articolului 5”, a
declarat parlamentarul britanic Tobias Ellwood.

Ideea a fost repetată și de congresmenul american Adam Kinzinger, care, cu
doar câteva ore înainte de asasinarea Dughinei, a spus: „Este ceva ce nu lasă
loc de dezbateri. Orice scurgere (radioactivă) care ucide oameni în țări NATO
înseamnă activarea automată a Articolului 5.”

Până acum, invocarea Articolului 5 al Chartei NATO privind apărarea
colectivă a fost utilizată pentru a descuraja Rusia să escaladeze agresiunile.

Asasinarea Dariei Dughina este însă o circumstanță radical diferită,
deoarece Rusia va considera cu certitudine orice acțiune potențială pe care o
va întreprinde pentru a obține extrădarea lui Vovk din Estonia ca fiind cu
totul justificată. Un răspuns la o crimă, și nu ca atac împotriva unui stat
membru NATO.

Odată cu declanșarea vânătorii lui Vovk, Europa este din nou ca o oală sub
presiune. Așa cum a fost și după asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand de
către Gavrilo Princip.

În această repetare a istoriei, însă, puterile central-europene se află
acum în poziția agresorului care poate provoca un război catastrofal cu Rusia.