ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Un „proiect de reamenajare a zonei”, despre care ActiveNews se va referi pe larg în ediția noastră de mâine, prevede demolarea Crucii Eroilor Neamului de pe Golgota Cetățuia de la Cluj Napoca. Publicistul Ionuț Țene ne oferă istoria locului:
Monumentul Crucea de pe Cetățuie reprezintă o emblemă centenară a Clujului!
Monumentul Crucea de pe Cetățuie nu este un simplu monument ridicat prin conjunctura social-politică, de după Revoluția din decembrie 1989, la Cluj-Napoca. Acest monument dedicat eroilor neamului are deja o istorie aproape centenară. Este deja o efigie istorică pentru municipiul Cluj-Napoca.
Crucea a intrat în conștiința clujenilor și este un simbol cultural și turistic al municipiului Cluj-Napoca, recunoscut, oarecum similar cu statuia lui Hristos din Rio de Janeiro (Brazilia). Monumentul Crucea de pe Cetățuie se vede din orice parte a orașului și a devenit un loc fanion pentru clujeni.
Atât localnicii, cât și turiștii își fac poze la Crucea de pe Cetățuie, ca să rămână cu o amintire frumoasă. Chiar și tinerii căsătoriți se pozează aici, iar autoritățile locale organizează evenimente comemorative.
Crucea de pe Cetățuie a intrat în ADN-ul turistic, istoric și cultural al municipiului Cluj-Napoca. Dar puțină lume cunoaște istoria ridicării acestui monument embelmă al orașului pe un loc în care a existat o cruce medievală.
În anul 1993, cunoscutul activist civic dr. Francisc Țăranu, care se apropia de frumoasa vârstă de o sută de ani, a propus municipalității clujene ridicarea unei cruci imense pe dealul Cetățuia în locul celei distruse de comuniști în 1948.
Dr. Francisc Țăranu era tatăl compozitorului Cornel Țăranu, astfel pe multe site-uri se face confuzia între cei doi.
Dr. Francisc Țăranu era prieten foarte bun cu vrednicul de pomenire ÎPS Bartolomeu Anania, arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului încă din 1946, când amândoi colegi la facultatea de medicină din oraș, au fost liderii celebrelor manifestații anticomuniste și a grevei academice din anul 1946.
La demersurile pentru ridicarea monumentului de pe Cetățuia a contribuit initial și decisive, Leul Ardealului, care nu i-a fost greu să se impună primarului de atunci, Gh. Funar și consilierilor locali de a înălța Crucea pe locul unei cruci de lemn interbelice.
De altfel, pentru ridicarea Crucii de pe Cetățuie dr. Francisc Țăranu a fost recompensat cu titlul de cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, în 1997.
Crucea de pe Cetățuie, numită și Monumentul Eroilor Neamului, este dedicată memoriei martirilor Revoluției de la 1848-1849 – între care se numără peste 50.000 de țărani români.
Monumentul Eroilor Neamului de pe Cetățuie a fost dezvelit și sfințit la 1 decembrie 1997 de către ÎPS Bartolomeu Anania, arhiepiscop ortodox al Vadului, Feleacului și Clujului și ÎPS George Guțiu, arhiepiscop greco-catolic de Cluj-Gherla.
Crucea a fost înălțată în locul celei din lemn de stejar, care a fost ridicată între 1936-1937 prin grija episcopului greco-catolic Iuliu Hossu și a ministrului Valer Pop și care a fost dinamitată în 1948 din dispoziția comuniștilor.
Crucea originară fusese înălțată în memoria celor întemnițați în această temută fortăreață.
În evul mediu cronicile amintesc că aici a existat o cruce medievală, locul acesteia încă se vedea la începutul anilor 1960.
Crucea a fost demontată de horthyști după Dictatul de la Viena în anul 1941, fiind repusă imediat după restaurarea administrației românești la 13 martie 1945, în Ardealul de nord. Crucea a fost dinamitată de comuniști în 1948, ca pe locul ei să se amplaseze impresionantul monument de astăzi, în 1997.
Monumentul se află pe dealul Cetățuia, pe latura sudică a fostei fortificații habsburgice, în apropierea hotelului Belvedere. Crucea de pe Cetățuie proiectată de către arh. Virgil Salvanu, un octogenar la vrema aceea, pe colina Cetățuia din Cluj-Napoca și are o înălțime de aproape 23 m, iar greutatea monumentului este de 60 tone.
În comisia de concurs a monumentului au fost ÎPS Bartolomeu Anania, ÎPS George Guțiu și academicianul Camil Mureșanu.
Partea de jos a monumentului simbolizează o casă tipic ardelenească, din care se înalță crucea din inox, în care se oglindește cerul. Ea este realizată din două lamele, de fiecare parte, câte două cruci mai mici. Acoperișul casei, realizat din foi de cupru, constrastează cu argintiul crucii, ducându-te cu gândul la cele două elemente – pământ și cer – sau la materialitate și spiritualitate.
Monumentul este o sinteză a elementelor moderne și a celor tradiționale ardelenești.
Pe „căsuța maramureșeană”, care stă la baza crucii, au fost instalate plăci de bronz cu numele tribunilor lui Avram Iancu executați de armata revoluționară a generalului Bem la 1849.
Tot atunci s-a amplasat și o placă în memoria umanistului sas Ștefan Ludwig Roth împușcat de soldații lui Bem în fosta fortăreață austriacă, în stil Vauban. Aceste plăci de bronz cu numele tribunilor lui Avram Iancu executați de Bem au dispărut acum câțiva ani fără ca poliția să găsească făptașii.
Monumentul Crucea de pe Cetățuie a fost dezvelit și sfințit, cu mare fast, pe 1 Decembrie 1997, tocmai de Ziua Națională. Mii de clujeni, care au participat la festivitățile naționale din Piața Avram Iancu, au venit pe jos și au urcat pe dealul Cetățuia să participle la sfințirea Crucii de către cei doi ierarhi, ortodox și greco-catolic.
Soclul statuii fusese înfășurat într-un imens Tricolor.
Atunci, ÎPS Bartolomeu Anania, în discursul său istoric de la monument, a declarat că sfințește această cruce și o lasă clujenilor moștenire ca un testament al poporului român ”născut, nu făcut creștin”.
După sfințirea Crucii de pe Cetățuie, la care au participat sute de moți veniți cu mocănița, autocarele și mașinile personale de la Abrud și Câmpeni, marea masă de participanți s-au îndreptat spre Casa Universitarilor ca să vadă proaspăta frescă dezvelită, după ce fusese acoperită 50 de ani de comuniști: ”Cultura română din Ardeal”.
Din 1997, până în prezent Monumentul Crucea de pe Cetățuie este o emblemă centenară, un adevărat simbol istoric al Clujului și Ardealului creștin, dar și o atracție turistică națională și internatională.
About Post Author
