Ultimul barometru al securității, realizat de Academia Română și LARICS, în parteneriat cu Ambasada SUA în România, arată că un procent mare de români are încă încredere în instituțiile statului și în alianțele externe, dar aceasta se erodează în contextul crizelor existente.
Datele din sondaj arată că pe primul loc la nivelul încrederii este Biserica, având 31,5% foarte multă și 24,1% multă, secondată de Armată, cu 23,6% foarte multă, iar 42,8% multă. Podiumul este completat de Academia Română, cu 19,5 foarte multă, iar 45,7% multă. În top 5 mai sunt, NATO, cu 16,4% foarte multă încredere și cu 37,3% multă încredere, apoi Serviciul Român de Informații, cu 14,2% foarte multă încredere și 35,5% multă încredere. Pe locurile 6 și 7 privind nivelul încrederii sunt Ministerul de Externe (12,7 % foarte multă încredere și 36,1 % multă încredere) și Uniunea Europeana (10,6% foarte multă încredere și 29, 2% multă încredere).
La polul opus, Parlamentul se află pe ultimul loc la instituțiile măsurate în barometru, având doar 3,3% foarte multă încredere, în timp ce multă încredere în legislativ au doar 9,6% din cei întrebați.
Din comparațiile făcute cu anul anterior, 2021, datele arată că a avut loc o erodare a încrederii în instituții ca Biserica, Armata, Academia Română, SRI, MAE, Guvern, NATO, UE. Cea mai mare prăbușire ca pierdere de procente a avut-o Parlamentul, care în 2021 avea un procent de 16,97% la nivelul de multă încredere, iar acum este sub 10%.
Singura care a cunoscut o creștere, deși foarte mică, e instituția președintelui țării, unde 19,58% din respondenți au spus că au „multă încredere” în 2022, față de 17,07% în 2021.
„Față de aceeași perioadă a anului trecut se remarcă o scădere generalizată a încrederii în spațiul instituțional național. Ierarhia de încredere nu se schimbă mult față de ce știm de anii trecuți, dar inclusiv instituții care beneficiază regulat de încredere mare din partea publicului nostru au imaginea marcată de dificultățile din ultimul an (Biserica, Armata). Lucrurile sunt explicabile, având în vedere că, după doi ani de pandemie, anul 2022 a început cu un război de anvergură în regiune și a continuat cu scumpiri mai mult decât semnificative ale prețului tuturor tipurilor de energie, cu inflație etc. Acest complex de crize duce la scăderea încrederii și în NATO sau Uniunea Europeană, instituții de obicei extrem de apreciate de români. Desigur, războiul început de Rusia în Ucraina face ca problema încrederii în NATO sau în armata națională să nu mai fie o problemă simbolică sau identitară, ci una cât se poate de pragmatică”, explică autorii cercetării, potrivit comunicatului de presă.
Detalii au fost date în conferința de presă și de sociologul Darie Cristea. „Avem o scădere generalizată a încrederii în spațiul instituțional: național și internațional. Lucrul acesta e foarte vizibil (…) După șocul acela al pandemiei, care ne-a pus în fața unor modificări practic nemaivăzute, din februarie anul acesta am avut și șocul războiului din Ucraina. A pus publicul în fața unor imagini care le aminteau de documentarele despre Stalingrad. E de înțeles”, a precizat sociologul Darie Cristea. Acesta a amintit că am avut și scumpiri „fără precedent ale energiei de orice fel”, așa că nimeni a scăpat de situația economică.
Temerile românilor
Prima teamă în ceea ce privește consecințele războiului din Ucraina este că vor avea loc niște creșteri foarte mari ale prețului energiei și ale prețurilor în general (46,3%), în timp ce a doua este amenințarea utilizării armelor nucleare de către Rusia (22,9%), iar a treia teama că ar izbucni al treilea război mondial (17,7%).
La întrebarea dacă România ar trebui să fie mai apropiată de UE sau de Statele Unite, 51,1% din cei care au răspuns au precizat că România trebuie să-și vadă în primul rând de propriile interese,, 25,1% „la fel de apropiată de ambele”, 18,8% de UE, iar doar 4,9% de SUA.
Țările în care românii au cea mai multă încredere sunt Statele Unite (11% foarte multă încredere și 32,6% multă încredere), Marea Britanie (9,8% foarte multă încredere și 37% multă încredere), Germania (8,4% foarte multă încredere și 31,1% multă încredere) și Franța (6,2% foarte multă încredere și 38,4% multă încredere%). Pe ultimele locuri sunt Rusia și Ungaria, Moscova având 0,1% foarte multă încredere și 7% multă încredere.
Înrolarea în armată
Întrebați ce ar face dacă România ar fi atacată, 36,3% dintre cei intervievați au spus că ar ajuta cum pot la apărarea țării, 33,2% ar aștepta să vadă cum decurg lucrurile, iar 29,1% ar pleca într-un loc sigur cu familia. Cei mai mulți dintre cei care au răspuns că ar pleca au motivat prin faptul că la război trebuie să participe militarii, nu civilii, iar alții că au obligații în primul rând față de familie, nu de țară.
Metodologie
Sondaj reprezentativ la nivel național, realizat prin interviuri telefonice (CATI), în perioada 29 septembrie – 10 octombrie 2022. Eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Volum eșantion: 1001 persoane.
About Post Author
