ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
În încheierea serialului nostru semnat de conf. univ. dr. Andrei Drăgulinescu despre dependența și pericolele internetului, mai ales pentru copii, publicăm analiza doctorului în bioetică Virgiliu Gheorghe pe această temă, prezentă în Cuvântul Înainte al acestuia la lucrarea profesorului Drăgulinescu „Lumea virtuală, între uz și abuz. Computer, internet, smartphone, 5G, AI, QC – de la beneficii la dependență”, semnalată și de Ziarul Lumina și publicată de Editura Agaton. Reamintim că pe 27 august 2020 Academia Română tragea un grav semnal de alarmă privind pericolele tehnologiei 5G. După presiuni securistice prin intermediul presei și nu numai (interesele sunt de miliarde de euro) Academia Română a dat înapoi: a retras complet de pe site comunicatul inițial și a anunțat, pe 7 septembrie 2020, că va lansa o „Dezbatere națională” pe tema tehnologiei 5G. Au trecut doi ani de atunci. Din toată „dezbaterea națională” au mai rămas (încă) niște link-uri pe site-ul oficial al Academiei: o listă alcătuită din 37 articole științifice și 46 opinii din presa internațională cu privire la impactul tehnologiei 5G asupra sănătății umane. Și-atât. (ActiveNews)
Cuvânt înainte
Dependența de Internet și efectele sale. Rețelele de socializare.
Smartphone-ul și tableta. Jocurile online. Fenomenul Selfie. Hărțuirea
virtuală. Pornografia. Cultul amatorismului și relativizarea adevărului.
Tehnologia mobilă și efectele sale asupra sănătății. Efectele asupra vieții
lăuntrice. Deficitul de natură. Toate sunt analizate în cartea de față, scrisă
de lect. univ. dr. ing. Andrei Drăgulinescu. Cartea, cu o bibliografie ce
include 33 de cărți, 35 de studii științifice și numeroase alte articole pe
temele tratate, constituie în acest sens o poartă către înțelegerea faptului că
excesele folosirii tehnologiei o transformă într-o armă cu tăișul îndreptat
spre noi. Cartea nu pledează pentru eliminarea acestor tehnologii, nici nu le
înfierează. Sunt însă evidențiate pericolele la care sunt expuși oamenii prin
folosirea excesivă a mediilor de socializare online, cu precădere copiii.
Pentru a înțelege cum se dezvoltă o dependență, trebuie să
considerăm ce anume se petrece în organismul nostru la nivelul neurotransmițătorilor,
în special dopamina. Tehnologiile media actuale au capacitatea de a stimula
producția de dopamină, iar adicția se poate instala cu ușurință, fiindcă
utilizatorul nu are acces la mediul sau comportamentul ce a creat adicția. Mai
întâi are loc o reacție organică, de unde, trecând prin nivelul neurologic, se
ajunge la nivelul psihologic. Astfel, aceste tehnologii pot deveni un
instrument de manipulare, căci manipulând gândurile (nivelul psihic), sunt
manipulate și stările de spirit, și componenta organică, hormonală.
Cum sunt afectați copiii? Putem deosebi trei etape majore în
dezvoltarea creierului: 1-6 ani, 6-12 ani, 12-21 de ani. În aceste perioade se formează
rețelele neuronale, cu precădere prin intermediul conexiunilor ce se formează
între neuroni. Iar aceste conexiuni sunt întărite prin intermediul experiențelor
ce se repetă. Cu cât o experiență se repetă mai des, cu atât va lăsa în cortex
o influență mai profundă, care se va reflecta asupra personalității copilului,
a modului în care el simte, gândește, ființează. Prin urmare, în cazul în care
copilul petrece mai mult în mediul virtual, creierul se va modela după chipul și
asemănarea acestuia. Lipsit de experiențe în viața reală, nu este de mirare că,
astăzi, copilul răspunde doar la stimulii cunoscuți din jocurile pe calculator:
schimbare, noutate, excitație. Deci o limitare la un număr restrâns de stimuli,
care aduce cu sine o adevărată infirmitate emoțională.
Este citată în cartea de față părerea a doi neurologi de renume
specializați în pediatrie:
– Ei bine, spuneți-le acestor părinți să nu-și lase copiii să mai
stea atâta timp la calculator! exclamă unul dintre cei doi medici. Consult mulți
copii din aceștia care stau ore în șir la computer, și mulți dintre ei se
comportă ca niște autiști.
Celălalt medic încuviințează din cap:
– Este adevărat. Vedem din ce în ce mai multe astfel de cazuri.
Computerul este în atâtea familii un substitut pentru contactele personale și
pentru celelalte activități din casă. De aceea, limbajul, abilitățile sociale,
capacitatea de a dezvolta mintea și imaginația creatoare prin intermediul
jocului – toate acestea au de suferit.
La adolescenți, se adaugă la cele de mai sus, foarte adesea, dependența
de rețelele de socializare, tratată pe larg în cartea de față. Am spus și
cu alte ocazii, Facebook-ul mi se pare că se numără astăzi printre cele mai puternice
instrumente de manipulare și control ale persoanei și conștiinței umane, la
scară globală. Atunci când introduci informații cu caracter personal și faci
parte dintr-o comunitate virtuală, o comunitate în care pe mulți nici măcar nu
i-ai cunoscut vreodată față către față, se poate cu ușurință controla și
imprima un punct de vedere întregului grup, prin aceasta – la care se adaugă
influența televiziunii – fiind controlate conștiințele, cu rezultatele pe care
le-am văzut și le vedem. Scade discernământul, căci capacitatea de reflecție
este diminuată de mediul virtual, la care se adaugă lipsa timpului, goana
permanentă a vieții.
Tot ce înseamnă mediu vizual stimulează, aceste stimulări cărora
suntem permanent supuși ne pasivizează. Dependența instalată conduce la o mai
multă pasivitate, la demotivare și depresie – conform statisticilor, aproximativ
un sfert din populația țărilor dezvoltate suferă de depresie. Citim în cartea
scrisă de Andrei Drăgulinescu:
Baroana Susan Greenfield de la Universitatea Oxford avertiza asupra
efectelor – ce se pot resimți pe viață – ale utilizării în exces de către copii
a rețelelor de socializare. Astfel, un prim aspect subliniat este acela că
Facebook și celelalte site-uri similare „infantilizează creierul până la
nivelul celui al unui copil mic, care este atras de zgomote huruitoare și de
lumini strălucitoare, care posedă o capacitate de atenție limitată și trăiește
doar pentru clipa prezentă.” Participarea la astfel de rețele de socializare nu
implică aproape deloc vreun tip de abilități de concentrare, iar acest fapt
antrenează creierul să își dezvolte doar un câmp limitat al atenției.
Un al doilea punct important subliniat de cercetătoarea britanică
este cel conform căruia copiii nu mai învață să comunice în lumea reală. Există
numeroase mărturii ale unor profesori că rețelele de socializare afectează
nivelele de înțelegere ale copiilor. De asemenea, dacă copiii comunică în
principal prin intermediul ecranului, ei nu vor putea deprinde subtilitățile
comunicării din viața reală – precum limbajul trupului, tonul și inflexiunile
vocii și înțelegerea dincolo de cuvinte.
Un al treilea aspect – deja abordat în cele de mai sus – este
faptul că rețelele de socializare îi fac pe copii mai centrați pe sine. Cum
Facebook și celelalte site-uri le oferă posibilitatea copiilor să-și creeze
propria pagină care este doar despre ei, acest fapt îi conduce pe copiii mai
vulnerabili să ajungă să gândească și să creadă că lumea se învârte în jurul
lor – ceea ce constituie un precursor al problemelor emoționale pe care le vor
întâmpina mai târziu în viață.
În al patrulea rând, aceste site-uri îi fac pe copii – la fel ca
tabloidele, show-urile TV și, în general, o componentă însemnată din mass-media
– avizi după senzațional.
În fine, medicii pediatri au observat că unii adolescenți suferă de
așa-numita „depresie Facebook”. După ce au petrecut mult timp pe Facebook și pe
alte site-uri populare de socializare, unii adolescenți devin anxioși și cu o
stare de spirit schimbătoare, capricioși, irascibili, indispuși. De asemenea,
adolescentul vulnerabil poate suferi o depresie atunci când citește pe paginile
de Facebook ale prietenilor săi ce lucruri „minunate” li se întâmplă, în timp
ce – prin comparație – propria viață nu i se pare la fel de grozavă. Adolescenții
care suferă de „depresie Facebook” au în general probleme cu interacțiunile
sociale, conform Academiei Americane de Pediatrie.
Adăugăm aici narcisismul și legătura sa cu un alt fenomen analizat în
această carte, reprezentat de moda fotografiilor de tip selfie. Un
adolescent poate să aibă mii de prieteni virtuali, nenumărate like-uri, un erou
în lumea virtuală (precum Brian, studentul din anul întâi prezentat în această
carte), dar toate acestea nu valorează nimic în viața reală, într-o comunitate
reală. Mediul virtual generează complexe de inferioritate, iar pentru a le
combate, singura șansă este de a încerca cu orice preț să demonstrezi celorlalți
că ești cineva. Este limpede că în spatele unui astfel de comportament se
ascunde o problemă. Un om de vază, sau respectiv un musculos, nu simte niciodată
nevoia să facă paradă cu puterea pe care o deține. În schimb, cel slab face tot
ce îi stă în putință să demonstreze că este puternic, asta este șansa lui.
Deci, în spatele modei selfie-urilor se ascunde de fapt o slăbiciune
psihologică.
Pentru a fi eficient în viața reală, sunt necesare experiențe reale.
Persoanelor care stau pe Internet toată ziua le lipsește această capacitate de
adaptare la situații noi. O inteligență emoțională scăzută, cum se arată și în
cartea de față. Iar lipsa de experiență la nivel real face ca lumea să devină o
necunoscută, prin urmare poate înfricoșa – căci oamenii nu mai suportă să stea
într-o comunitate, să vorbească față către față, căci le lipsește putința de a
gestiona emoțional momentul. Iar de aici apar frustrările, irascibilitatea,
comportamentul agresiv, inclusiv față de femei, sau dimpotrivă o timiditate
accentuată – toate acestea potențate de un alt flagel discutat și în această
carte, și anume consumul de pornografie.
Astfel, fantasmele induse de acest consum sunt proiectate asupra
fetelor pe care le întâlnesc. La vârsta adolescenței mai ales, dorința sexuală,
exacerbată în felul acesta, capătă putere deplină. Locația cerebrală a acestei
dorințe este în hipotalamus, în regiunea care controlează totodată foamea și
setea. Consumul de pornografie conduce de regulă la masturbare, care la rândul
ei conferă un sentiment de vinovăție și scade nivelul de testosteron, ducând la
o feminizare a bărbatului – la femei, conform studiilor, are loc un fenomen
opus – o masculinizare, prin creșterea nivelului acestui hormon. Deci se
inversează normalitatea, stare pe care adolescenții o duc mai departe, în
căsătorie.
Dacă în perioada comunistă s-a încercat controlul oamenilor prin forță,
iar aceasta nu a reușit precum se dorea, astăzi statul polițienesc a fost
înlocuit de statul magic, în care oamenii au parte de divertisment, de sex și
droguri. Consumând puțin de aici, puțin de dincolo, se ajunge la instalarea
dependenței, omul își pierde libertatea, ajungee să se simtă vinovat față de el
însuși, iar acest sentiment îl ține legat ca un clește în mediile create de acest
stat magic. Iar pornografia este, poate, cel mai eficient instrument în acest
plan.
Alături de problematica dependenței, cartea lect. univ. dr. ing.
Andrei Drăgulinescu include și o analiză (dezvoltată mai pe larg într-o altă
carte, ce va apărea curând într-o a doua ediție, revizuită și adăugită: Idolii
fără fir: telefonia mobilă și poluarea electromagnetică) a efectelor asupra
sănătății ale radiațiilor emise în cadrul tehnologiilor de comunicație
mobilă, cu un accent special pus pe cea mai nouă generație de telefonie mobilă,5G.
Este citat apelul „Stop 5G pe Pământ și în Spațiu!”, semnat deja de
aproape 300.000 de persoane, printre care oameni de știință de prestigiu,
medici, cercetători etc.
Apelul este tranșant: „Dacă planurile industriei de telecomunicații
pentru 5G se concretizează, nicio persoană, animal, pasăre sau insectă de pe
planetă nu va avea capacitatea de a evita expunerea, 24 de ore pe zi, 365 de
zile pe an, la nivele de radiație RF care sunt de zeci până la de sute de ori
mai mari decât cele existente în acest moment, fără posibilitatea de a nu fi
expus, nicăieri pe planetă. Aceste planuri legate de 5G amenință să provoace
efecte serioase, ireversibile asupra oamenilor, ca și distrugerea permanentă a
tuturor ecosistemelor Pământului”.
Experimentele citate de dr. ing. Drăgulinescu, cadru didactic universitar,
au darul de a înlătura orice îndoială: telefonul mobil este un semnificativ
factor cancerigen pentru cei care-l folosesc.
În 2016, programul NTP (National Toxicology Program) din S.U.A. a
publicat rezultatele a ceea ce se consideră a fi cel mai vast studiu din lume
cu privire la radiațiile emise de telefonul mobil. Este vorba despre un studiu
federal al S.U.A., pe o perioadă de peste zece ani, beneficiind de un buget de
peste 30 de milioane de dolari. Oamenii de știință care au realizat studiul au
ajuns la „concluzia că există un efect cancerigen” al acestor radiații. Așadar,
legătura dintre radiațiile emise de telefonul mobil și cancer a fost una
limpede.
Edificatoare sunt și următoarele pasaje:
Când Henry Lai, profesor de bioinginerie la Universitatea din
Washington, a analizat 326 de studii legate de siguranța tehnologiilor
wireless, publicate între anii 1990 și 2006, el a descoperit că 44% dintre ele
nu găsiseră nici un efect biologic datorat acestor radiații, iar 56% găsiseră.
Aparent, părerile savanților erau împărțite. Însă atunci când Lai a
reclasificat studiile după criteriul sursei de finanțare a acestora, a apărut o
cu totul altă imagine: 67% dintre studiile independente au găsit efecte biologice,
în comparație cu doar 28% dintre studiile finanțate de industria telecomunicațiilor.
Descoperirile lui Lai au fost replicate într-o analiză din 2007 publicată în
revista Environmental Health Perspectives, care a conchis că probabilitatea ca
studiile finanțate de industrie să găsească efecte asupra sănătății era de două
ori și jumătate mai mică decât în cazul studiilor independente.
Totodată, din mai multe capitole ale cărții deducem care sunt modalitățile
prin care ne putem proteja cât de cât de influența acestei tehnologii atât de
folositoare, dar pe măsură de nocive.
Cartea dr. ing. Andrei Drăgulinescu trage un important semnal de
alarmă privind impactul pe care telefonia mobilă îl are asupra copiilor.
Craniul copiilor este adânc penetrat de către energia emisă de un telefon
celular, bariera sânge-creier care protejează creierul de atacul toxinelor
din sânge poate fi compromisă de radiațiile emise de telefoanele celulare, și,
cel mai uimitor lucru, radiațiile emise de aceste telefoane creează micronuclee
în celulele sangvine, tip de deteriorare genetică cunoscută ca semn
caracteristic al cancerului. Astfel poate fi explicată creșterea numărului tumorilor
cerebrale la copii.
După mai mulți specialiști, câmpurile electromagnetice reprezintă,
poate, cel mai mare pericol cu care se confruntă omenirea în acest moment.
Iar problemele sunt agravate cu fiecare nouă generație de tehnologie mobilă
apărută. În primul rând, apar afecțiunile neuropsihice – senzație de greutate
în cap, oboseală, iritare, stări de frică, insomnii și pierderea parțială a
memoriei. Pe urmă, se evidențiază durerile de cap, durerile cardiace, insomnia,
stările de oboseală avansată și iritabilitate, pierderile de memorie,
scăderea atenției și a concentrării, diminuarea motivației, nervozitate
excesivă. Printre tulburările sistemului cardiovascular se regăsesc distonia
neurocirculatorie, hipertensiunea, presiunea arterială scăzută.
De asemenea, radiația emisă de sistemele Wi-Fi și antenele de
telefonie afectează grav dezvoltarea corticală a copiilor, mai cu seamă în ceea
ce privește abilitățile mentale superioare. La adult rețelele neuronale ce
răspund de aceste procese sunt deja configurate, de aceea modificările au mai
ales o componentă funcțională, în timp ce la copii este împiedicată însăși
maturizarea acestor rețele. Ca atare, atenția și concentrarea lor, motivația și
planificarea, controlul comportamentelor și al instinctelor nu vor mai fi
dezvoltate normal. Din păcate, atâta timp cât în vecinătatea locuințelor și a
școlilor se vor afla surse de mare putere de radiație din domeniul microundelor,
rezultatele școlare și performanțele intelectuale ale copiilor vor fi afectate
într-un grad semnificativ.
Ce se poate face? În primul rând trebuie să fim mai bine informați
privind nocivitatea noilor tehnologii – în cazul nostru cele radiative –
pentru sănătatea noastră în general. Din cartea de față putem afla nu numai
efectele folosirii telefonului mobil, ci și modalitățile prin care putem
reduce aceste efecte: e necesar să apelăm cu mult mai multă economie telefonul
mobil, reducând convorbirile la strictul necesar; să folosim hands-free-ul,
să nu vorbim în mijloace de transport, când emisia telefonului este mult
sporită, etc.
La fel de important este să luptăm împotriva amplasării antenelor de
telefonie mobilă sau de wireless aproape de creșe, grădinițe, școli,
spitale și locuințe, și pentru înlocuirea lor cu sisteme de telecomunicații
prin cablu și, conform Apelului Stop 5G, să pledăm pentru măsuri imediate pentru
oprirea dezvoltării 5G pe Pământ și în spațiul cosmic, pentru a proteja
omenirea, în principal copiii nenăscuți, nou-născuții, copiii, adolescenții și
femeile gravide, cât și mediul înconjurător.
Fără îndoială, de poluarea electromagnetică este aproape imposibil să
te mai ferești astăzi, însă dacă se va manifesta o opoziție conștientă și
activă din partea populației, atunci poluarea ar putea fi mult diminuată. În
dezvoltarea de noi tehnologii, accentul ar trebui pus nu doar pe niște
performanțe cât mai mari (viteză pe Internet), ci în egală măsură pe protejarea
sănătății utilizatorilor, în contextul în care deja, în China, se alcătuiesc
grupuri de cercetători care să studieze viitoarea tehnologie, 6G, cu performanțe
mult superioare actualei 5G, însă cu efecte asupra sănătății proporționale…
Mai multe țări din Europa au impus restricții cu privire la Wi-Fi.
Belgia, Franța, Germania, Australia, Rusia, Marea Britanie, Israel, India,
Finlanda, Turcia și Canada au luat măsuri pentru reducerea expunerii copiilor
la radiațiile wireless prin adoptarea unor limite mai stricte și prin
informarea cetățenilor cu privire la modurile în care aceștia pot lua măsuri în
vederea reducerii expunerii copiilor.
Încă din 2008, Biblioteca Națională a Franței a luat hotărârea să
renunțe la instalarea Wi-Fi, preferând conexiunile prin cablu. În același an,
mai multe universități din Franța au înlăturat toate rețelele Wi-Fi, iar orașul
Herouville-Saint-Clair le-a eliminat din toate școlile. De asemenea, Franța a
dat o lege în 2015 prin care tehnologiile Wi-Fi au fost interzise în toate
grădinițele. Totodată, în toate școlile elementare, Wi-Fi trebuie deconectat
atunci când nu este în uz. În plus, legea interzice reclamele la telefoane
celulare destinate copiilor mici. Prevederile legii cuprind și o inventariere
națională anuală a locurilor „în care nivelurile expunerii publice le depășesc
substanțial pe cele maxim admise la nivel național”.
Toate soluțiile propuse în această carte sunt echilibrate și nu sunt
cu neputință de pus în practică, pentru a birui o dependență deja instalată sau
a o preveni. În acest sens, recomandăm cartea de față ca pe un îndemn către o
viață mai bună, mai de calitate, în care utilizarea tehnologiilor de toate
felurile să fie caracterizată de un discernământ sănătos și de înțelepciune.
Virgiliu GHEORGHE,
Biofizician, doctor în bioetică al Universității Aristotel
din Tesalonic
Autor al cărților Efectele televiziunii asupra minții
umane,
Pornografia – maladia sec. XXI etc.
Cuprins
1. Utilizarea noilor tehnologii – de la moderație la dependență
Putem deveni dependenți nu doar de o substanță chimică, ci și de un
comportament
Un experiment neobișnuit
2. Dependența de Internet: apariție, cauze, efecte
Factori
cauzatori
Caracteristici ale
persoanelor dependente de Internet
Este mai mult decât o
dependență: este o obsesie
Cauzele dependenței
la copii și adolescenți
Românii – în topul
popoarelor dependente de tehnologie
Cum pot să-și dea seama părinții dacă copilul lor a devenit dependent
de Internet?
3. Utilizarea Internetului și scăderea performanțelor școlare
Principalii factori care contribuie la apariția dependenței de Internet
în rândul studenților
Efectele Internetului asupra atenției, memoriei, concentrării și
performanțelor școlare
Internetul: entuziasm
fără acoperire
Hypertext versus
cuvânt tipărit: care este mai eficient?
Numărul link-urilor
influențează înțelegerea textului?
Prezentare text și
prezentare multimedia
Ne ajută
căutarea pe Internet în timpul ascultării prelegerilor să le înțelegem mai
bine?
E-mailul și
distragerea atenției
Rețelele de știri, rețelele
sociale, blogurile etc. și atenția noastră
Școala online – alternativă la educația clasică?
„Clasele online nu
sunt eficiente în educarea elevilor”
„Aceste
cursuri online au un impact negativ asupra performanțelor ulterioare”
O scădere a coeficientului de inteligență (IQ) comparabilă cu declinul
produs atunci când stau nopțile treji sau fumează marijuana
4. Speranțe exagerate și promisiuni neîmplinite
Utilizarea computerelor ajută sau inhibă dezvoltarea cerebrală a
copiilor de vârstă preșcolară și școlară?
Creierul copilului față în față cu inteligența artificială
Tabletele și bebelușii
Vizionarea
clipurilor video destinate bebelușilor le sporește sau nu inteligența?
„Toate la timpul lor”. Computerul și copilul preșcolar
Utilizarea
computerului în principalele stadii de dezvoltare a copilului până la vârsta
adultă
Aspecte
sociale, emoționale și personale ale utilizării computerelor de către copii
Doar coeficientul de inteligență nu asigură automat succesul
Computerele și sănătatea copiilor noștri
Riscuri cumulate
Riscurile ascunse ale dispozitivelor cu touchscreen
Efectele negative ale computerelor de tip tabletă asupra sănătății
Computerele în școli, în
universități și la locul de muncă
Avantaje/dezavantaje
ale utilizării computerelor în școli
Studii științifice
alarmante versus introducerea iPad-urilor în școli, licee și facultăți
Ce educație
le oferă copiilor noștri Internetul?
Studenții și
Internetul
Cum te poate
face Internetul să-ți pierzi locul de muncă
5. Internetul și cititul
Internetul și declinul cuvântului tipărit
Cartea sau monitorul computerului?
Internetul este pretutindeni, iar cărțile nicăieri – sau de ce nu mai
citesc copiii noștri
Viitorul cărții în era Internetului. Cum ne diminuează Internetul dorința
și putința de a mai citi
Mărturia unui jurnalist american despre propria sa experiență a
efectelor Internetului asupra minții umane
6. Rețelele de socializare
Camerele de chat
Avertisment despre
pericolele camerelor de chat
Ce ar trebui să știm
despre camerele de chat?
Un teren de vânătoare
pentru „prădătorii sexuali”
„Cei care își ascund
adevărata identitate”
Instrumentele media de socializare ne înstrăinează unii de alții
Atacul la persoană pe
Internet – mult mai răspândit decât în viața reală
Ce vinde rețeaua de
socializare Facebook
Care este mecanismul
ce stă în spatele acestor tendințe
Facebook și Big
Brother
Copiii pe Facebook
Facebook și relațiile
interumane
Efectele psihosociale și comportamentale ale rețelelor de socializare
asupra copiilor și adolescenților
Rețelele de
socializare și legile mass-media după McLuhan
Latura
întunecată a rețelelor de socializare: singurătate, izolare, substitut al vieții
reale
Rețelele de
socializare și alimentarea narcisismului
Mecanisme
psihologice care conduc la dependență
Rețelele de
socializare de pe Internet și dezvoltarea cerebrală a copiilor noștri
Efectele
Facebook-ului asupra copiilor și adolescenților – constatările unui studiu
Mărturii ale
părinților despre utilizarea Facebook-ului de către copii
Adolescenți
încurcați în hățișurile MySpace…
Mărturia unei
tinere despre cum i s-a instalat dependența de rețelele de socializare
Familia în fața
Facebook-ului
Victimele
Facebook-ului
Trăind din
plin o viață virtuală în rețelele de socializare, un adolescent ia hotărârea de
a se sinucide
O altă
victimă a rețelelor de socializare: o adolescentă ce încerca să socializeze pe
Facebook este ucisă
O adolescentă
din România moare după ce a stat în soare o zi întreagă doar ca să poată intra
pe Facebook
O femeie
moare într-un accident de mașină la câteva secunde după ce postase un
comentariu pe Facebook
Cea mai
tânără victimă a nebuniei întrecerii la băut pe Facebook: o fetiță de doar nouă
ani. Amestecul de vodcă și whisky au adus-o la un pas de moarte
La 13 ani: mediile de socializare și lumea ascunsă a adolescenților
De ce unii adolescenți ajunși la vârsta de 13 ani intră pe mediile de
socializare de 100 de ori pe zi
„Dacă ei vorbesc despre mine, o să vorbesc și eu despre ei”
„Ei fac share la chestii care ar fi trebuit să rămână private”
Navigare fără sfârșit pe rețelele de socializare
Câteva statistici
Ce postează adolescenții pe rețelele de socializare
Testul popularității
Ochelarii cu lentile roz ale părinților. Ce nu știu părinții despre rețelele
de socializare
Ce măsuri încearcă să ia de obicei părinții și în ce măsură au succes
Ce pot face părinții pentru limitarea impactului negativ al acestor
site-uri
Rețelele de socializare – fabrici de dependențe și depresii
Generația cea mai
nefericită din istorie
Jumătate din viață
irosită
„Sunt cu tine, însă
doar virtual”
Rețelele de socializare
și depresia
Factori de risc asociați
suicidului
Eliberarea de lanțurile
virtuale
Sean Parker ‒ primul
președinte Facebook
Chamath Palihapitiya ‒ director executiv Facebook
„Nu-mi las copiii să
folosească această porcărie”
Justin Rosenstein – creatorul
butonului „like”
Departe de influența
„like”-urilor
„Noi deținem
controlul”
Tristan Harris – fost
manager de produse la Google
Loren Britcher –
creatorul aplicației „Tweetie”
Brian Acton –
cofondator WhatsApp
„Este OK dacă nu-ți răspund
imediat la mesaje?”
Roger McNamee –
investitor în Google și Facebook
James Williams – fost
dezvoltator de strategii la Google
Utilizarea moderată a
rețelelor de socializare
„Am dat cu telefonul
de perete!”
„Ține capul sus și
pune telefonul jos!”
„Oare ce facem cu
3.000 de prieteni pe Internet?!”
Capcanele căutării dragostei pe Internet
Singurătatea și drogul
Internetului
Riscurile și
pericolele întâlnirilor pe Internet
Văduvele și văduvii
Internetului
7. Smartphone și tabletă
Smartphone-ul: tot mai prezent în viața elevilor
Cauze și efecte ale folosirii în exces a smartphone-urilor de către
elevi
Smartphone-ul – fabrică de dependențe
„M-ai ucis cu un simplu Bună-ziua” – smartphone-urile și celelalte
tipuri de telefoane mobile, implicate în 26% dintre accidentele rutiere
Dependența de Facebook și smartphone-ul ca factor agravant
Experiența unui profesor
Observațiile unei mame a trei copii, consultant școlar
„Telefonul mobil poate să scadă IQ-ul prin simpla prezență!”
„Dacă mamele au grijă de copiii de un an, uitându-se în același timp pe
telefon, copiii vor avea mai multe probleme cu somnul”
O pleiadă de efecte secundare
Permisul auto se ia după 18 ani. Dar un smartphone?
Apariția computerelor de tip tabletă și explicația succesului acestora
Cât de bine învață copiii mici de pe tabletă?
Efectele tabletelor asupra copiilor
Experții avertizează asupra timpului petrecut de copii în fața tabletei
Părinții avertizează asupra riscurilor asupra copiilor ale utilizării
în exces a tabletelor
O fetiță de patru ani din Marea Britanie este cea mai tânără persoană
cunoscută dependentă de iPad
Televizorul – „educatorul” care a ajuns și pe tabletă
Părinții sunt avertizați să aibă grijă cu facturile uriașe ale copiilor
pe aplicații pentru jocuri pe tabletă și pe smartphone
Aproape jumătate dintre persoane utilizează tableta, smartphone-ul și
alte dispozitive electronice pentru a comunica cu celelalte persoane aflate…
în aceeași casă
Devenim tot mai dependenți de tehnologie…
Triunghiul…tehnologic
8. Jocurile pe computer și smartphone
Jocurile electronice și violența
Decesul unui sud-coreean survenit în urma unei sesiuni prelungite de
jocuri pe computer
„Supradoze de jocuri pe Internet”
Angry Birds – sau cum poți deveni dependent de un joc pe
smartphone
Un vrednic succesor al Angry Birds: Flappy Bird
Pokémon Go – monștrii virtuali pătrund în viața reală
Second Life
Internetul și jocurile de noroc
Ispita de a deveni o legendă vie a jocurilor pe internet
„To be or NOT to be DEAD… To be or NOT to be GAMER … That is the
question …”
9. Fenomenul „Selfie” – o nouă adicție
Un scurt istoric al termenului
Boala selfitis
Selfie și tulburarea narcisistă a personalității
Prinși în propriile lanțuri…
…și câteva studii
„Selfie” și viața duhovnicească
Câteva soluții
„Trebuie să fim izbăviți de self, pentru a fi cu adevărat noi înșine”
10. Cyberbullying – hărțuitorii din spatele ecranului
Hărțuirea (bullying) și hărțuirea online (cyberbullying)
„Dintre elevii de liceu, unul din doi este cyberbully, victimă sau
martor”
Câteva statistici cu privire la amploarea fenomenului
Ce forme poate îmbrăca hărțuirea virtuală a copiilor noștri
Portretul agresorului (bully și cyber-bully)
Motivațiile din spatele comportamentului unui cyber-bully
Victimele cyberbullying-ului: cine sunt și care sunt consecințele
Teoria ne învață, dar exemplele ne pun în mișcare
Abordări greșite din partea educatorilor, părinților, autorităților în
fața hărțuirii virtuale
Soluții pentru combaterea cyberbullying-ului
Cinci sfaturi pentru copiii voștri în lupta contra cyberbullying-ului
11. Pornografia – o altă adicție semnificativ amplificată de lumea
virtuală
Pornografia pe Internet
Dependența de pornografie distruge viețile adolescenților și
pre-adolescenților
Pornografia pe tabletă și coruperea minților copiilor
„Fiul meu în vârstă de 7 ani a găsit pornografie pe smartphone-ul său,
deși instalasem un filtru”
12. Cultul amatorismului și relativizarea adevărului
Internetul și cultul amatorismului
Internetul și relativizarea adevărului
13. Internetul și infracționalitatea
Phishing, hacking și alte forme de cyber-criminalitate
Internetul și pirateria muzicală
Internetul și furtul digital
14. Desființarea vieții private
15. Tehnologia mobilă și efectele sale
Copiii și telefoanele mobile
De ce telefoanele
mobile sunt mai periculoase la copii decât la adulți?
Boli
dezvoltate la copii în urma expunerii îndelungate la radiațiile
electromagnetice
„Telefoanele mobile
mi-au ucis fiica”
Studii despre
impactul social al telefoanelor mobile
Dependența de
telefonul mobil a adolescenților poate cauza tulburări psihice grave
Devin copiii
dependenți de telefonul mobil?
Telefoanele
mobile au devenit o sursă majoră de dependență
„Copiii de
astăzi s-au născut cu ecranele. Dacă n-au ecran, mor.”
În fața
ecranului dimineața – dificultăți de vorbire și ADHD, mai târziu
„Pentru a ne
feri copiii mici să dezvolte ADHD, să nu le dăm voie să utilizeze telefonul
mobil”
45% dintre
adolescenți sunt online aproape tot timpul – și au simptome tipice ADHD
ADHD la adulți
„Mușchii ni
se atrofiază dacă nu-i folosim. La fel se întâmplă și cu creierul”
Utilizarea în
exces a telefonului mobil „poate declanșa prematur maladia Alzheimer”
Alzheimer de
la vârsta de 30 de ani
Wi-Fi – agresiunea invizibilă
Este radiația Wi-Fi
nocivă?
De la 4G la 5G: care
sunt implicațiile?
De ce va crește
tehnologia 5G expunerea la radiații
„Un electrosmog de
proporții aproape de neimaginat”
„Vremea pentru a acționa
este chiar acum!”
Efectele nocive ale
radiațiilor electromagnetice
Simptome reale sau psihogene?
Risc crescut pentru femei însărcinate și copii!
Tehnologia Wi-Fi și cancerul
Controverse în lumea științifică?
Tehnologia Wi-Fi în spitale
Tehnologia Wi-Fi în
mijloacele de transport
Antena de pe bloc vs.
Wi-Fi din apartament
„Genocidul wireless
este subtil și sofisticat”
16. Deficitul de natură
Copilul învață mai bine când stă la calculator sau când se joacă în
natură?
„Tulburarea cu deficit de viață în natură”
„Ultimul copil în pădure”: sindromul deficitului de natură
Ce este sindromul
deficitului de natură?
Povestea unei
fotografii
„Tati, de ce era mult
mai amuzant când erai tu copil?”
„Nu mă joc afară.
Toate prizele sunt înăuntru”
Ieșire în natură, sau
conectare la ecran?
Contactul direct al
copiilor cu natura – în primejdie
Deficitul de natură:
teren propice pentru declanșarea bolilor
Copiii cunosc
mai multe despre Pokémon decât despre animalele sălbatice cele mai răspândite
„E albină sau muscă?
Nu știu!…”
17. Efectele asupra vieții lăuntrice
18. Soluții
Reguli și reglementări în lumea Web 2.0
Soluții pentru vindecarea dependenței de Internet
Înfrângerea dependenței de tabletă și smartphone
Cum să limităm timpul petrecut de copiii noștri pe rețelele de
socializare
Beneficiile contactului cu natura: terapie pentru ADHD și alte afecțiuni
Cât timp petrec copiii programatorilor pe computer, tabletă și telefon
Cu ce se ocupă în timpul liber copiii programatorilor
Părinți conștienți și responsabili, copii fericiți și împliniți în viață
În Taiwan, legea îi obligă pe părinți să monitorizeze timpul petrecut
de copii în fața ecranelor
„Cum să limităm timpul petrecut de copii în fața ecranelor? Spune mai
întâi NU ție însuți!”
„Părinții ar trebui să se gândească bine înainte de a utiliza telefonul
mobil în fața copiilor”
Când părinții se întorc de la serviciu, „ar trebui să intre pe ușă
deconectați de la ecrane și să folosească prima oră după ce ajung acasă pentru
a se reconecta la familie”
Cum să ai o vacanță fără ecrane
„Un ghid radical pentru a petrece mai puțin timp în fața telefonului”
Detoxificarea digitală
Ce este detoxificarea
digitală?
Săptămâna fără ecrane
Pași concreți în
detoxificarea digitală
Încercați provocarea
unei detoxificări digitale treptate de 30 zile!
Cele 30 zile ale
programului
Fixați-vă limite cu
privire la utilizarea tehnologiilor
„Ghidul începătorului
pentru divorțul de smartphone”
„Am urmat o
detoxificare digitală…”
Detoxificare digitală
în natură
Trei lecții învățate
după cura de detoxificare…
Adolescente britanice
care oferă o pildă de detoxificare digitală
Odinioară eram și eu o
ființă umană…
Homo connecticus și
contemplativul
Wi-Fi – agresiunea invizibilă: soluții
Soluții la nivel de
localitate, regiune, țară
Reducerea expunerii la
radiații în sălile de clasă
„Ar trebui să
comunicăm mai puțin electronic și mai mult în persoană?”
Șase pași simpli
pentru a reduce efectele Wi-Fi
Recomandări ale
guvernului Marii Britanii… încă din 1999
Alte metode de a
limita expunerea
7 sfaturi de protecție
împotriva radiațiilor emise de telefoanele mobile
„Câțiva metri de cablu
și o priză”
Utilizarea cu discernământ a rețelelor sociale – comunicat al
Patriarhiei
Concluzie
Putem așadar să afirmăm, în concluzia acestei cărți, că
antidotul ideal pentru dependența de tehnologii și eliberarea de
tirania acestora îl constituie „cultivarea acelorași realități
sau activități care sunt subminate sau substituite” de acestea.
Astfel, „relațiile personale, o bogată viață de familie,
contactul cu natura, activitățile practice, în casă și pe lângă
casă, munca în general, exercițiile fizice, lectura și, în mod
esențial, credința și faptele acesteia, sunt doar câteva elemente
ale unei vieți normale”,
împlinite cu adevărat, în care toate dispozitivele electronice pe
care le avem la dispoziție sunt folosite în mod judicios, moderat
și cu înțelepciune.
About Post Author
