Cazul pe scurt: un cetățean îi trimite unui șef de ocol silvic, ajuns apoi secretar de stat responsabil de păduri, mai multe imagini cu arbori tăiați ilegal în pădurea pe care oficialul o păzea. Îi cere să dispună controale. Șeful de ocol nu-i răspunde la mesaje, în schimb îi face plângere penală reclamantului. Motivul: imaginile cu arborii tăiați i-au produs „o stare de temere care au avut drept repercusiuni desfășurarea deficitară a vieții de familie”.
Un procuror de la Parchetul Câmpulung Moldovenesc se lasă convins de aceste argumente și consideră că șeful de ocol ajuns demnitar a fost hărțuit de cetățeanul care a semnalat tăierile ilegale. Omul este inculpat și trimis în judecată.
Un caz halucinant care ne ajută să ne facem o imagine despre cum se înfăptuiește justiția la un parchet dintr-un oraș mic de provincie din România.
Ca să înțelegem speța, ne întoarcem în septembrie 2019, când săteanul Ilie Bucșă, din localitatea Deia, județul Suceava, merge la cules de ciuperci prin pădurea din jurul satului și descoperă mai multe cioate de arbori despre care avea indicii clare că au fost tăiați ilegal. Pădurea din Deia era păzită de Ocolul Silvic Vama, condus la acel moment de silvicultorul Gelu Puiu. Acesta avea toate motivele să fie interesat de ilegalitățile semnalate pentru că el era responsabil de paza pădurilor din acel areal. Așa că localnicul face poze cu cioatele tăiate ilegal și i le trimite șefului de ocol pe Whatsapp, cu mesajul „Peste tot sunt cioate nemarcate, ascunse e dezastru. Sunt probe puternice”.
Săteanului nu i-a trecut prin cap că un astfel de mesaj banal, care semnala o posibilă infracțiune la o autoritate a statului român, îi va aduce atâtea probleme. „După ce i-am trimis pozele, Gelu Puiu nu mi-a răspuns la mesaj, dar îl primise, că îmi arăta albastru”, ne explică Ilie Bucșă. Acesta spune că niciun silvicultor de la ocolul silvic condus de Gelu Puiu nu l-a întrebat unde sunt mai exact acele cioate care indicau tăieri ilegale.
După nouă zile, Bucșă găsește alte tăieri ilegale, așa că revine cu un nou mesaj către șeful de ocol Gelu Puiu: „Ai cioate la greu pe Deia (n.r. – sat care aparține de Ocolul Silvic Vama)”. Nici de data asta nu i se răspunde. Ilie Bucșă e exasperat de tăcerea lui Puiu, dar decide să nu îi mai trimită niciun mesaj, convins că lipsa lui de reacție e cel puțin suspectă. „Dacă am văzut că nu vrea să vină în teren să se țină de treabă, de ce să îi mai trimit?”, povestește acum Ilie Bucșă.
Între timp, în octombrie 2019, Recorder publică investigația „Pe urmele hoților de lemn”, despre tăierile ilegale din zona Bucovinei. Materialul atingea în special nereguli din Ocolul Silvic Moldovița, condus de George Zlei, dar și din Ocolul Silvic Vama, condus de Gelu Puiu. Ambii șefi de ocol erau membri PNL.
În investigația Recorder, apare și săteanul Ilie Bucșă, care vorbește despre neregulile descoperite în pădure, despre sesizările făcute și despre faptul că el și fratele său au fost agresați, din acest motiv, de către patronul unei firme de exploatare din zonă.
Văzând că presa mediatizează problemele din zonă, Ilie Bucșă își aduce aminte de lipsa de reacție a lui Gelu Puiu la sesizările lui și îi mai dă un mesaj, în care îi spune doar atât: „Metoda Adaosului este peste tot în Deia e dezastru în pădure”. Nici de această dată nu primește vreun răspuns din partea șefului de ocol de la Vama.
Investigația Recorder atinge rapid o audiență de peste un milion de vizualizări și stârnește reacții puternice. De la centru, se dispun controale la ocoalele silvice din zonă, iar Georgel Zlei, șef la Ocolul Silvic Moldovița, este demis. Mai multe echipe din presa internațională vin în Bucovina pentru a documenta tăierile ilegale din zonă.
Săteanul Bucșă prinde curaj și, după trei zile de la precedentul mesaj, îi scrie din nou lui Gelu Puiu: „Să vină garda (n.r. – Garda Forestieră) că îl urmezi pe Zlei, îți garantez. Ai cioate la greu. Este presa internațională. Mâine dau declarații. Oricum e jale”. Este singura dată când tonul lui Bucșă este mai apăsat: „Mă enervasem că nu vrea nimeni să facă nimic și voiam să îl conving să facă ceva, că era dezastru. Pădurea era distrusă total. Și voiam să facă ceva cu sesizările mele”.
Gelu Puiu a făcut, însă, cu totul altceva cu sesizările lui Ilie Bucșă. A printat mesajele cu cioate tăiate ilegal pe care le primise pe Whatsapp, le-a pus într-un dosar și a mers cu ele la parchet, unde a depus o plângere penală pe motiv de hărțuire. Deși era responsabil cu păzirea pădurii, Puiu s-a considerat așadar hărțuit de cetățeanul care a îndrăznise să-i semnaleze furturi de lemn și a susținut că mesajele „i-au creat creat o stare de temere”.
Și mai șocant este că procurorul Dan Blănaru, de la Parchetul Câmpulung Moldovenesc, a considerat aceste acuzații întemeiate și, după ce a analizat probele, a întocmit un rechizitoriu și, în urmă cu câteva săptămâni, l-a trimis în judecată pe săteanul Ilie Bucșă pentru infracțiunea de hărțuire.
Acest rechizitoriul întocmit de procurorul Blănaru pare o glumă, dar este o glumă care trimite un om în fața instanței. Cităm din actul incriminator: „Într-o zi de joi, persoana vătămată Puiu Gelu a recepționat pe telefonul mobil personal, de la un număr aparținând inculpatului Bucșă Ilie, o fotografie reprezentând o cioată provenind de la un arbore din specia molid (…) și o înregistrare video în care era prezentată o altă cioată provenind de la un arbore din aceeași specie”.
Imaginile cu cioate de arbori tăiați, trimise pe Whatsapp, sunt de nesuportat în descrierea procurorului care, câteva paragrafe mai încolo, concluzionează:
„Acțiunile inculpatului conduc atât la lezarea libertății psihice a persoanei vătămate cât și la crearea unei stări de temere care au avut drept repercusiuni desfășurarea deficitară a vieții de familie, a activităților uzuale și crearea unui deficit de menținere a relațiilor și performanțelor la locul de muncă”
Parchetul Câmpulung Moldovenesc este unul dintre cele mai aglomerate parchete din țară. Sute de dosare zac la sertare pentru că puținii procurori de aici nu au timp să se ocupe de toate în mod eficient. Totuși, se pare că plângerea liberalului Gelu Puiu a fost prioritizată și rezolvată, în detrimentul unor dosare grele legate de infracțiuni silvice.
Dintr-o analiză făcută de Recorder, reiese că doar în perioada 2015-2020, la Parchetul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc au fost deschise 235 de dosare penale pe infracțiuni silvice. Multe sunt cazuri cu probe solide adunate de Garda Forestieră Suceava, dar peste care s-a așternut praful. Astfel, dintre cele 235 de dosare, doar 39 au fost soluționate de procurori, majoritatea fiind spețe minore.
Procurorul se eschivează, Puiu nu comentează
L-am contactat pe procurorul Dan Blănaru și l-am întrebat ce fel de stare de temere poate fi generată unui oficial responsabil de păduri prin transmiterea unor mesaje care sesizează tăieri ilegale de arbori. „Întrebarea mi se pare din start pusă greșit pentru că în rechizitoriu nu se vorbește despre o stare de temere legată de astfel de sesizări. Starea de temere e legată de frecvența mesajelor și de conținutul acestora”, s-a rezumat să precizeze procurorul Dan Blănaru. Din rechizitoriu reiese, însă, că mesajele conțineau tocmai sesizări legate de tăieri ilegale, care ar fi trebuit să îl intereseze pe Gelu Puiu. Cât despre frecvența lor, e vorba de doar zece mesaje trimise pe parcursul unei luni, în șase zile diferite, la ore rezonabile.
L-am sunat și pe Gelu Puiu să îl întrebăm cum pot niște mesaje primite de la un cetățean care semnalează tăieri ilegale să îi genereze o stare de temere atât de puternică „care au avut drept repercusiuni desfășurarea deficitară a vieții de familie, a activităților uzuale și crearea unui deficit de menținere a relațiilor și performanțelor la locul de muncă”, așa cum se arată în rechizitoriu. Puiu ne-a spus doar atât: „Nu am ce să comentez, este un dosar în instanță”. Gelu Puiu nu este la primul dialog cu Recorder, după ce în 2021 a demisionat din funcția de secretar de stat chiar în urma unei investigații pe care am publicat-o.
Până se va ajunge la o decizie în instanță cu privire la presupusa hărțuire invocată de Gelu Puiu, rămâne o întrebare importantă: cum a ajuns un procuror să considere că un cetățean care face o sesizare trebuie inculpat pentru hărțuire? Ilie Bucșă e convins că e doar o reacție la plângerile repetate pe care le-a făcut despre tăierile ilegale din zonă, multe confirmându-se. „Mi-au făcut dosarul ăsta ca să nu mai umblu prin pădure. Vor să cheltuiesc bani cu avocații și să mă las păgubaș. Eu câștig, ca muncitor, 3000 de lei și un avocat mă costă. Nu îmi permit”, spune Bucșă, dar care ne spune că e decis, chiar și așa, să nu renunțe: „Câteodată stau și mă gândesc noaptea că uite, am probleme, să mă las. Dar nu mă las. Pădurea e fărâmată toată de bandiții ăștia”.
Câteva ore mai târziu, Ilie Bucșă ne-a anunțat că tocmai a primit o primă factură, de 1.500 de lei, de la avocatul care îl va apăra în instanță. Ne spune descumpănit că se gândește să nu mai reclame furturile de lemn din zonă, pentru că a avut parte numai de necazuri: „Cam vreau să mă retrag din tot. Am prea mult de plătit și nu se merită. De asta ei presează pe procese…”.
Acțiunile lui Bucșă și ale altor localnici au aglomerat activitatea procurorilor de la Parchetul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc. O arată datele statistice. Până să se trezească localnicii, în pădurile din zonă se fura în liniște. O arată puținele dosare care ajungeau în atenția parchetului în urmă cu un deceniu. În perioada 2010-2014, la Parchetul Câmpulung au fost, în total, doar 22 de infracțiuni semnalate. Prin comparație, în perioada 2016-2020 au fost semnalate 235 de infracțiuni silvice. Asta înseamnă o creștere de 10 ori, în principal datorită oamenilor ca Ilie Bucșă, care acum este convins: „Ăștia vor să ne pună la zid, ca să fie liniște”.
About Post Author
