Noua lege a Minoritățior Naționale adoptată de autoritățile ucrainene nu este altceva decât o mare dezamagărie pentru comunitatea românească, și asta în ciuda contribuțiilor crase oferite de statul român atât cetățenilor refugiați din Ucraina, cât și țării în sine, aflată sub asediu. Cu alte cuvinte, sacrificiul nu a avut efectul scontat.
Pe de altă parte, există în conținutul legii o oarecare încercare a Ucrainei de a fi mai „permisivă” cu comunitățile minoritare, prin faptul că se angajează- se va vedea în ce măsură- să respecte drepturile-chiar dacă doar parțial- a acestora și să nu încerce să asimileze sau discrimineze popoarele minoritare.
Enumerăm mai jos câteva drepturi „noi-vechi” pentru minorități, ce apar în noua lege de fațadă a lui Zelenski:
Le permite minorităților să-și organizeze evenimentele în limba maternă, cu asigurarea traducerii în limba de stat, dacă este cazul, le permite să aibă ziare, tipografii, edituri și afișe bilingve, să se adreseze la apelurile de urgență în limba maternă, să aibă indicatoare bilingve la intrarea în localități, să aibă școli private în care toate materiile pot fi predate în limba maternă.
„Nu ne ajută la nimic acești pași mici făcuți în întâmpinarea noastră, dacă nu este rezolvată problema de bază a minorităților – revenirea la dreptul constituțional de a avea un învățământ public integral în limba maternă”, a declarat pentru Libertatea Aurica Bojescu, președinta Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Cernăuți și reprezentanta comunității românești în Ucraina.
„Trebuie să revenim la normele constituționale, în care învățământul în limba maternă este garantat de stat”, atrage atenția Bojescu. Aparent, autoritățile europene aplaudă noua lege a lui Zelenski, considerând că Ucraina este un model demn de urmat pentru toți membrii blocului.
Uniunea Culturală Maghiară din Transcarpatia și Uniunea Democrată Maghiară din Ucraina au luat în schimb atitudine vizavi de acest fapt și au criticat dur schimbările aduse prin lege: „Legea tratează drepturile minorităților ca drepturi care pot fi realizate individual de către diverși reprezentanți, lipsind minoritățile (comunitățile sau organizațiile) de posibilitatea de a-și realiza pe cale instituțională drepturile politice, educaționale sau lingvistice”, se arată în declarație.
About Post Author
