Termocentrala Mintia, un pilon important al sistemului energetic românesc din nordul țării, a fost înstrăinată către Mass Group Holding, care a plătit statului român 91,2 mil. euro Revista presei 26 – 30 decembrie 2022

1. Dosarul memoriei și identității naționale

• Bustul lui Mircea Vulcănescu, membru marcant al Școlii Sociologice de la București și martir al închisorilor comuniste, nu va fi demolat din Parcul „Sfântul Ștefan”, situat în sectorul 2 din București (Sursa). Inițiativa demolării a venit oficial din partea consilierului local PNL Silviu Feroiu, care la cererea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) prin Instituția Prefectului Municipiului București, a propus ca în ședința din 28 decembrie să fie aprobată demolarea bustului. Surse din presă (Sursa), dar și senatorul AUR Sorin Lavric (Sursa) susțin însă că în spatele tentativei s-a aflat Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care a încercat același lucru, dar fără succes, și în 2017 (Sursa) și care a făcut recent presiuni asupra conducerii Liceului Tehnologic „Mircea Vulcănescu” din București pentru a schimba numele instituției (Sursa). Împotriva demolării s-a poziționat Academia Română (Sursa), grupul parlamentar AUR (Sursa), dar și societatea civilă care a organizat un protest la care au participat sute de oameni (Sursa). La presiunea acestora, majoritatea consilierilor locali ai sectorului 2 au respins propunerea de demolare – doar doi au votat împotriva inițiativei de demolare, restul s-au abținut (abținerea fiind considerată vot împotrivă) (Sursa), voturile favorabile venind din partea USR și PNL (Sursa). Amintim că cei are vor să șteargă memoria marelui intelectual creștin din spațiul public se bazează pe o sentință nedreaptă a unui tribunal comunist (Sursa).
• Așa-zisul „expert” în politici publice liberale Costin Ioniță, unul dintre liderii ONG-ului „Expert Forum”, sprijinit financiar de diferite ambasade (SUA, Olanda, Marea Britanie etc.), fondurile norvegiene, Raiffeisen Bank sau fundațiile Soroș, a afirmat că marele intelectual român, Mircea Vulcănescu, a fost „mai rău decât Miklos Horthy” (Sursa). În spiritul adevărului reamintim că Miklos Horthy este un criminal de război (Sursa) sub semnătura căruia între 40.000 și 50.000 de evrei au fost uciși în lagărele de la Auschwitz-Birkenau (Sursa). Mai mult decât atât, acesta se face vinovat de moartea în chinuri teribile a mii de români (copii sfârtecați, femei violate, gravide tăiate cu baionetele, ș.a.m.d.) în timpul dominației horthyste din Transilvania de Nord-Vest (1940-1944) (Sursa). Mircea Vulcănescu pe de altă parte a murit ca un martir, în închisoare, nevinovat fiind, salvând un tânăr cu prețul propriei vieți (Sursa).
• Andrei Tarkovski, fiul poetului Arseni Tarkovski, unul dintre cei mai mari regizori de film din istoria cinematografiei, a avut sânge românesc. Dezvăluirea a fost făcută de către sora marelui regizor, Marina Tarkovskaia, într-un interviu acordat revistei „Gordon Boulevard”. Sursa

2. Aspecte geopolitice

• Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de apărare din Senat, a declarat miercuri că România are nevoie de o Strategie Națională privind Marea Neagră (Sursa), după ce Congresul SUA a adoptat săptămâna trecută, un document similar (Sursa). Cu acest prilej senatoarea a mai afirmat și că „România nu mai este o țară periferică pe orbita NATO”. (Sursa)
• Ministerul Apărării Naționale a modificat un ordin ministerial din 2014 în așa fel încât să permită armatelor aliate să tranziteze țara noastră pentru „participarea la operațiuni ce se desfășoară în afara teritoriului național”. Sursa
• Înființarea Companiei ,,Carpatica Feroviar”, companie de stat care ar putea lua locul CFR Marfă ar putea fi aprobată de Guvern prin Ordonanță de Urgență. Dacă va fi înființată aceasta va transporta echipamente militare și armament. Sursa

3. Chestiunea Schengen

• Vicecancelarul Austriei, Werner Kogler, care a criticat decizia cancelarului Karl Nehammer de a se opune aderării României și Bulgariei la Schengen, spune că dacă s-ar folosi „aceeași logică” care a dus la decizia de veto în cazul țării noastre atunci și Ungaria ar trebui să fie exclusă. Sursa
• Fermierul care a îndemnat la boicotarea BCR, Raiffeisen și OMV preia angajații giganților austrieci: Dimitrie Muscă, președintele Combinatului Agroindustrial Curtici a declarat că îi invită pe angajații companiilor austriece din România să lucreze la firmele sale. Muscă a promis că le va oferi același salariu pe care îl primesc din partea companiile cu capital austriac. Sursa
• Reacții la boicotul băncilor austriece: Raiffeisen Bank, a treia bancă din punct de vedere al creditării din piața românească, a început închiderea conturilor companiilor românești. De exemplu, contul unei companii care potrivit Ministerului de Finanțe a avut o cifră de afaceri de aproximativ 3 mil. de lei în 2021 și 2,8 mil. de lei în 2020 a fost închis fără vreo explicație. Sursa

4. Cinci manuscrise care au aparținut lui Emil Cioran și Mircea Eliade, au fost clasate în patrimoniul cultural național, categoria juridică „Tezaur” și au fost date în administrarea Bibliotecii Naționale a României, după ce Guvernul a adoptat miercuri, 28 decembrie, un proiect de Hotărâre în acest sens. Sursa
5. Termocentrala Mintia, un pilon important al sistemului energetic românesc din nordul țării, a fost înstrăinată către Mass Group Holding, care a plătit statului român 91,2 mil. euro. Compania Mass Group Holding este înregistrată în Insulele Cayman și are sediul central în Aman, Iordania. În calitate de acționar, ministrul Energiei a cerut în schimbul vânzării activelor sale ca până în anul 2026 compania să atingă o capacitate energetică de minimum 1.290 MW (din care 800 MW de gaz și energie regenerabilă) (Sursa). Reprezentanții Mass Global Energy au avut o primă întâlnire cu conducerea Consiliului Județean Hunedoara, pe care a asigurat-o că în 18 luni vor investi 1 miliard de euro în termocentrală și vor crea noi locuri de muncă (Sursa).
6. Un sondaj IRES dat publicității pe 29 decembrie a.c., relevă că doar 6% dintre români mai au încredere în politicieni, aceștia fiind ocupanții ultimului loc în clasamentul încrederii. Sursa
7. Dosarul economiei:

• Statul din România a împrumutat în 2022 146,5 mld. lei (aprox. 30 mil. euro) de pe piețele interne și externe, inclusiv prin PNRR, pentru a acoperi deficitul bugetar (care apare atunci când cheltuielile depășesc veniturile), precum și pentru rostogolirea datoriei care ajunge la scadența (Sursa). Conform datelor oferite de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a ajuns la finalul anului la 59 mld. lei (aprox. 12 mil. euro) (Sursa). Dobânzile la care statul român s-a împrumut au oscilat în jurul valorii de 8%, ajungând în octombrie la 9,68%, cel mai ridicat nivel de după decembrie 2009 (Sursa).
• Potrivit unei analize „Allianz Trade” numărul de insolvențe din România va fi cu 20% mai mare în 2023 decât în ultimul an de „normalitate” – 2019. Sursa

8. Inițiative românești

• Program în premieră națională: pește, midii și rapane din Marea Neagră, direct în supermarketurile Carrefour. Printr-un parteneriat între pescari, Cooperativa „Țara Mea” și retailerul Carrefour România, capturile din Marea Neagră ajung direct pe rafturile lanțului de magazine Carrefour. Sursa
• CEC Bank introduce pe piață două noi credite ce pot fi obținute 100% online. Este vorba despre creditul de refinanțare a nevoilor personale cu dobândă fixă și creditul de nevoi personale cu dobândă variabilă și asigurare inclusă. Sursa

9. În prima luna de aplicare a Ordonanței de Urgență prin care Guvernul a dorit să reducă exportul pentru a se asigura pieței interne mai multă energie (eventual din cea tranzacționată în trecut, la prețuri mai mici, dar cu livrare acum), exporturile au crescut. Sursa

ROMÂNI MINORITARI ÎN ROMÂNIA

1. La editura Eurocarpatica, ce aparține de Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, a apărut recent un volum dedicat mitropolitului Ioan al Banatului. Volum face parte din colecția „Profesioniștii noștri”, prin care centrul a omagiat, începând cu anul 2010, diverse personalități care s-au preocupat de problemele românilor minoritari din cele două județe. Sursa
2. Românii minoritari solidari de Crăciun. Sătenii din Barcani, localitatea din Covasna, au oferit prin campania „Crăciun pentru toți copii” cadouri copiilor din mai multe familii nevoiașe din localitate. Sursa
3. Comuna Hăghig din județul Covasna va primi fonduri europene pentru construirea unui centru comunitar integrat. Valoarea contractului, pe care ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, l-a semnat recent, este de 443.651,63 de lei. Sursa

MINORITĂȚI ETNICE

1. Președintele „Consiliului Național al Secuilor”, Balazs Izsak, i-a trimis lui Nicolae Ciucă o scrisoare de peste 100 de pagini în care așa-zisul Consiliul cere autonomie teritorială, precizând că vor susține apoi România în procesul de aderare la spațiul Schengen. Balazs Izsak a declarat că scrisoarea adresată premierului o va trimite și președinților celor două camere ale Parlamentului României, deoarece îndeplinirea angajamentelor implică și sarcini legislative. Sursa
2. Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar pentru problemele legate de autonomie, a anunțat că guvernul Orban vrea să le acorde burse și tinerilor „ceangăi” din regiunea Moldova în cadrul programelor dedicate minorității maghiare din România (Sursa). Trebuie spus că așa-zișii „ceangăi” sunt de fapt români romano-catolici maghiarizați (Sursa), motiv pentru care bursele respective nu sunt nimic altceva decât o altă încercare de inventare a unei comunități etnice.
3. Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar în probleme legate de autonomie, a declarat pentru publicația „Magyar Nemzet” că grija pe care Budapesta o poartă maghiarilor, indiferent de locul în care trăiesc, este una fără egal. Acesta a mai declarat că Ungaria intenționează să creeze un „centru de networking” al maghiarilor din lume, unde să li se ofere acestora formare educațională, culturală și științifică. Oficialul ungar a vorbit și despre ajutorul pe care îl primește comunitatea maghiară din România prin cursurile de la facultățile maghiare care au loc în orașe precum Odorheiul Secuiesc (unde sunt formate asistente și manageri medicali) sau Sfântu Gheorghe. Sursa

COMUNITĂȚI ISTORICE

1. Datorită Ministerului Educației din Republica Moldova, începând cu anul 2023, adulții vor beneficia de cursuri gratuite de învățare a limbii române. În acest sens, în bugetul de anul viitor au fost prevăzute 10 milioane de lei. Președinta Republicii Moldova a salutat această inițiativă (Sursa). Trebuie reamintit faptul că în Constituția acestei țări articolul 13 prevede că limba oficială de stat este „limba moldovenească”, deși Curtea Constituțională (CC) a decis încă din decembrie 2013 că limba de stat este limba română (Sursa). Pe scurt, dacă ar fi redactată Constituția în acord cu decizia CC astfel de inițiative nu ar mai fi necesare.
2. Românii din Ucraina spun că noua lege a minorităților naționale adoptată de Kiev le limitează drepturile, în special în ceea ce înseamnă învățământul în limba maternă care, conform noului act normativ, este redus la doar câteva ore pe săptămână (Sursa). Jurnalistul român din Cernăuți, Marin Gherman, afirmă în egală măsură că noua lege a educației nu schimbă cu nimic adevărata problemă a celor jumătate de milion de români din țara vecină: lipsa unui învățământ integral în limba română, ci obligă minoritățile din această țară să studieze majoritatea materiilor în limba ucraineană. (Sursa).
3. Zilele trecute a fost tipărită cartea „Războiul Monumentelor – Soarta monumentelor românești din nordul Bucovinei și Sudul Basarabiei”, care este o adevărată enciclopedie a monumentelor românești interbelice din fostele județe Cernăuți, Hotin, Storojineț, Ismail și Cetatea Albă, textul fiind pregătit de către cercetătorul Iulian Rusanovschi. Sursa
4. Un editorial din presa ucraineană, semnat de redactorul unei cunoscute publicații, Serghei Sidorenko, promovează ideea, tot mai frecvent apărută, că Ucraina va trebui să „lichideze” regiunea autonomă Transnistreană a Republicii Moldova, cu sau fără voia statului. Articolul este accesibil doar în limbile ucraineană și rusă. Sursa
5. Ministerul de Interne de la Chișinău a modificat versurile colindului „Colindăm, colindăm” de Paula Seling, eliminând cuvintele „român” și „românești” pe care le-a înlocuit cu „creștin” și „creștinești”. Sursa

DIASPORA

1. Poliția de Frontieră va verifica cazierul juridic al persoanelor care însoțesc minorii conform unui proiect legislativ, care va fi adoptat de către Parlament. Sursa
2. Marea majoritate a părinților din Germania nu consideră că țara este prietenoasă cu copiii, potrivit unui sondaj național (Sursa). Românii s-au confruntat de-a lungul anilor cu abuzuri din partea statului german. Menționăm aici cazul soților Furdui, despărțiți abuziv de statul german de cei șapte copii mai mult de un an jumătate (Sursa).
3. Mai puține beneficii pentru românii din Spania. Guvernul nu va mai acorda beneficii familiilor numeroase, cu trei sau mai mulți copii. Acesta a înlocuit din legea, prin care astfel familii aveau parte de o largă gamă de beneficii, sintagma „familii numeroase” cu „familie cu cea mai mare nevoie de sprijin parental”, care se referă la familiile monoparentale, ori în care unul dintre soți suferă de un handicap. Sursa
4. Comunitatea românească din Islanda a beneficiat de prima slujbă de Crăciun oficiată în limba română. Sursa
5. Peste 150 de elevi ortodocși de diferite naționalități au participat joi la Sfânta Liturghie oficiată la Parohia Ortodoxă Română „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Salzburg, Austria. Sursa

INTERNAȚIONAL

1. Cenzura din SUA

• Cea mai recentă analiză a „Dosarelor Twitter” arată că administrația Biden a făcut presiuni pentru eliminarea „conturilor anti-vacciniștilor”. De altfel, potrivit analizei și administrația Trump s-a implicat în „moderarea” conținutului de pe rețeaua de socializare. Sursa
• După ce o serie de „Dosare Twitter” a dezvăluit complicitatea companiei cu FBI și agențiile federale pentru a controla discursul public înaintea preluării de către Elon Musk, FBI a încercat recent să își salveze reputația prezentând acțiunile respective drept o procedură „standard”. Sursa
• SUA a decis să elimine accesul la TikTok – aplicație chineză, din motive de securitate. Sursa
• Universitatea Stanford a elaborat un ghid de cuvinte ce ar trebui interzise de pe de pe site-urile și din calculatoarele instituției. Printre altele, cuvântul „american” ar trebui eliminat din vocabular și înlocuit cu „cetățean al SUA”. Sursa

2. Conflictul din Ucraina:

Cursa înarmării:

• Forțele aeriene rusești vor fi înarmate în 2023 cu cca. 50 de bombardiere Tu-160M. Acesta este cel mai periculos bombardier construit în Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice. Sursa
• Ucraina a cerut statelor membre NATO sisteme de apărare împotriva loviturilor aeriene date de Rusia (Sursa). SUA a anunțat că va trimite Ucrainei sistemele antirachetă „Patriot” (Sursa)
• Echipamentele energetice americane trimise Ucrainei sunt inutile: funcționează în grile de frecvență diferite față de cele din Ucraina. Sursa

Consecințe socio-economice:

• Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat marți că țara sa va interzice orice export de petrol către țările care au fost de acord cu plafonarea prețului petrolului impusă de națiunile occidentale și care a intrat în vigoare la începutul acestei luni. Sursa
• Exporturile de gaze ale grupului rusesc Gazprom către principalele sale piețe externe aproape s-au înjumătățit în 2022, atingând cel mai scăzut nivel de la începutul secolului, în condițiile în care livrările în Europa au fost reduse semnificativ după izbucnirea conflictului din Ucraina. Sursa

3. Problema COVID-19

• Ashish Jha, șeful echipei de combatere a COVID-19 de la Casa Albă, a admis pentru prima dată, că măștile nu au niciun efect în oprirea virusului și că mai bine e să deschizi fereastra. Sursa
• Institutul Național de Sănătate din SUA anunță apariția vaccinului antigripal multivalent, bazat pe aceeași tehnologie ca vaccinurile anti-covid. Sursa
• Autoritățile chineze merg din ușă în ușă și plătesc cetățenii cu vârsta peste 60 de ani pentru a se vaccina împotriva COVID-19. Sursa

4. Spania – problema ideologiei de gen: Parlamentul spaniol a decis ca tinerii de 16 ani să-și poată schimba sexul doar printr-o simplă cerere înaintată Registrului Civil, indiferent dacă părinții/tutorii sunt sau nu de acord. Astfel, tinerii își pot schimba sexul fără o autorizație legală sau o trimitere medicală și mai ales fără consimțământul părinților. Copiii sub 12 ani își pot schimba numele și „identitatea de gen” în școli, dar nu-și pot schimba sexul din punct de vedere legal. Sursa
5. Israel: Amir Ohana a fost ales în funcția de președinte al Knesset-ului, parlamentul unicameral al Israelului, fiind primul homosexual din istoria țării care conduce această instituție. La ceremonia de investire în funcție, deputații partidului Unitatea Torei, Meir Porush și Moshe Gafni, și-au acoperit fețele și s-au întors cu spatele când noul lider a luat cuvântul – mulțumind soțului și celor doi copii ai săi. Sursa
6. Situația din Kosovo s-a detensionat, după ce Statele Unite și Uniunea Europeană a oferit garanții Serbiei că etnicii sârbi din Kosovo nu vor fi pedepsiți pentru protestele din ultimele 19 zile. La rândul său, președintele de la Belgrad, Aleksandar Vucici, a anunțat că a anulat ordinul de intrare în stare de luptă a armatei, pe care-l emisese pe 26 decembrie. Tot atunci, armata sârbă a anunțat deplasarea de trupe și echipament militar la linia de demarcație cu Kosovo, acolo deplasându-se și șeful Statului Major. Sursa
7. Societatea supravegheată: europarlamentarul Cristian Terheș dezvăluie că UE pregătește „ciparea” cetățenilor și supravegherea permanentă după modelul chinezesc al creditelor sociale: „La nivel european se împinge în momentul de față un sistem similar cu cel al creditului social din China. Chiar eu lucrez pe un astfel de dosar în Parlamentul European cu referire la eID (European Identification), unde fiecare persoană din UE va avea un număr de identificare care va rămâne cu ea până la finalul vieții. Cu numărul respectiv vei putea sau nu să faci anumite lucruri”. Sursa
8. Taiwan: președintele Tsai Ing-wen a anunțat marți că serviciul militar obligatoriu în Taiwan va fi extins de la patru luni la un an, începând cu 1 ianuarie 2024, pentru a consolida pregătirea de luptă a Taiwanului împotriva unor potențiale atacuri chinezești. Sursa

 Parteneriat Centrul European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane