Către: Inspecția Judiciară
Doamnei judecătoare Roxana-Ioana Petcu
Inspector-șef
Doamnă inspector-șef,
Subsemnatul Stan Valerian, reclamant în dosarul nr 2348/3/2022 al Tribunalului București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naționale (MApN),
vă sesizez cu privire la abaterea disciplinară săvârșită de doamna judecătoare Andreea Sandu în pronunțarea și motivarea sentinței civile nr 3953 din 13.07.2022.
Atât faza administrativă a prezentei spețe, cât și cea a soluționării ei de către instanța de fond au făcut evident refuzul stăruitor al MApN de a mi se comunica un răspuns scris inclusiv din partea Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) la cererea prin care am solicitat să mi se precizeze dacă analistul militar Radu Tudor a încasat sume de bani din fondurile acestora.
Prin întâmpinarea la cererea de chemare în judecată, MApN a depus înscrisuri ale structurii proprii responsabile cu aplicarea Legii accesului la informațiile publice (Direcția informare și relații publice-DIRP) prin care a probat că trei dintre structurile subordonate au precizat că analistul militar Radu Tudor nu a încasat asemenea sume de bani: Statul Major al Apărării, Direcția generală financiar-contabilă și Direcția generală management resurse umane. MApN a depus la dosar atât corespondența internă scrisă a DIRP cu cele trei structuri consultate pentru redactarea răspunsului către mine, cât și răspunsurile propriu zise ale acestora, de asemenea în scris. Însă MApN a mai susținut – fără a proba în vreun fel – că și DGIA ar fi comunicat un răspuns negativ, însă nu în scris ci „prin telefon”.
În raport cu faptul că MApN n-a probat în niciun fel pretinsul răspuns din partea DGIA, în cadrul acțiunii de față, în termenul legal prevăzut de lege privind completarea/ modificarea cererii de chemare în judecată (art 204 alin 1 Cod procedură civilă) am solicitat instanței să oblige MApN să depună la dosar un răspuns scris al DGIA în sensul celui pe care pretinde că această structură l-ar fi dat „prin telefon” (DGIA fiind în speță și structura cea mai susceptibilă de a fi avut/ a avea relații instituționale cu analistul militar Radu Tudor).
Contrar celor susținute de instanță, comunicarea în scris iar nu „prin telefon”, în discuție în context, se impunea pe de o parte în raport cu dispozițiile normei legale în materia procedurilor de soluționare a petițiilor Ordonanța nr 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Această normă este una nouă în raport cu cea a Legii accesului la informații – iar cererea de informații publice („cererea”) constituie o specie a petițiilor (a se vedea art 2 din Ordonanță). Astfel cum deja am arătat detaliat în cauză (cererea completatoare din 28.03.2022, paragr penultim), potrivit Ordonanței nr 27/2002, comunicările intra-instituționale se fac exclusiv în scris.
Printr-o evidentă „exercitare a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență” (abaterea disciplinară prevăzută de Legea nr 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, art 99 lit t), doamna judecătoare Andreea Sandu a respins acțiunea motivând – fără a indica vreun temei de drept (inexistent de altfel) – că solicitarea de depunere a unui răspuns scris din partea DGIA n-a fost „făcută anterior pârâtului” (MApN).
Or sub aspectul în discuție nu este relevantă împrejurarea invocată nelegal de instanță, ci este relevant faptul că, cu rea-credință/ gravă neglijență, doamna judecătoare a ignorat (cu totul – și doar aparent inexplicabil) norma legală fundamentală referitoare la „sarcina probei” (art 249 Cod procedură civilă: „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească”; în afară de cazurile anume prevăzute de lege (ceea ce în speță nu era și nu este cazul). Procedând astfel, instanța a ales să facă în mod simultan și alte două lucruri contrare legii: să respingă cererea de obligare a DGIA/ MApN la răspunsul scris menționat, respectiv să admită o probă inexistentă (MApN nu a probat că Radu Tudor nu a încasat bani din fondurile DGIA). Procedând astfel, doamna judecătoare Andreea Sandu a respins acțiunea prin vădita încălcare/ interpretare greșită a normelor de drept material (art 488 alin 1 pct 8 Cod procedură civilă).
În raport cu interesul pe care l-am arătat în mod explicit instanței de judecată prin acțiunea acțiunea mea (a unei persoane care are și calitatea de publicist), consider că toate cele mai sus sunt de natură să întărească bănuielile mai mult decât rezonabile de la nivelul societății că serviciile de informații au și în continuare agenți acoperiți în cadrul instituțiilor de presă; iar cazul răsunător al jurnalistului Robert Turcescu, care s-a autodenunțat ca agent chiar al DGIA, are și astăzi reverberații în memoria celor preocupați de pervertirea actului jurnalistic de către interesele serviciilor secrete. Interese cu care din cele de mai sus rezultă că doamna judecătoare Andreea Sandu ar putea empatiza într-o manieră ce-i este prohibită legal și necesar-chestionabilă.
Că această temă este și în continuare una de o actualitate acută rezultă inclusiv din faptul că în urmă cu două săptămâni Curtea Militară de Apel București a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauza în care există indicii că generali și alți ofițeri superiori ai MApN (inclusiv ai DGIA) s-au implicat în sprijinirea fostului președinte Traian Băsescu pentru a fi reales în anul 2009.
Valerian Stan
04.03.2023
About Post Author
