Organizația Mondială a Sănătății susține că dezinformarea a împiedicat „respectarea îndrumărilor guvernamentale sau ale OMS”.
Amendamentele promovate de administrația Biden urmăresc să extindă competențele OMS pentru a declara urgențe de sănătate „potențiale” și a împuternici organizația să dezvolte noi mecanisme globale de supraveghere și de distribuire a datelor.
Dar după ce administrația Biden și-a transmis propunerile, alte state membre și-au prezentat propriile amendamente propuse la RSI. Până în prezent, au fost depuse 307 propuneri de amendamente. Aceste amendamente propuse depășesc sfera sugestiilor inițiale ale administrației Biden și urmăresc să acorde OMS puteri suplimentare pentru a contracara așa-numita misinformare și dezinformare.
Aceste amendamente propuse la RSI extind puterea OMS
1. Noi prevederi care se aplică în cazul situațiilor „potențiale” de urgență și a riscurilor pentru sănătate
De asemenea, documentul restrânge acțiunea. În mod specific, scopul și sfera de aplicare a RSI actual este de a „preveni, proteja împotriva, controla și furniza un răspuns în domeniul sănătății publice la răspândirea internațională a bolilor într-un mod proporțional cu riscurile de sănătate publică și limitat la acestea”.
Dar amendamentele propuse extind domeniul de aplicare al RSI prin adăugarea cuvântului „potențial” la mai multe secțiuni-cheie. Amendamentele îi conferă directorului general al OMS puterea de a declara un PHEIC „potențial sau real” și de a extinde domeniul de aplicare al RSI pentru a include „toate riscurile care pot avea un potențial impact asupra sănătății publice”.
2. Noi puteri de a declara urgențele sanitare
În prezent, urgențele sanitare pot fi declarate doar de directorul general al OMS, iar aceste declarații trebuie să respecte criteriile PHEIC. Amendamentele propuse permit OMS să declare noi tipuri de urgențe sanitare, acordă directorilor regionali ai OMS competențe de a declara anumite tipuri de urgențe sanitare și permit OMS să emită noi tipuri de alerte de sănătate.
Mai exact, amendamentele propuse îi conferă directorului general noi competențe de a emite către orice țară o „alertă intermediară de sănătate publică” ca răspuns la evenimente care nu îndeplinesc criteriile PHEIC, permit directorilor regionali să declare o „urgență de sănătate publică de interes regional” (PHERC) și permit directorilor regionali să emită o „alertă de sănătate intermediară”.
3. O nouă prevedere recunoaște OMS ca „autoritate coordonatoare” în timpul unei PHEIC
Nu numai că aceste amendamente propuse conferă OMS noi competențe de a declara urgențe sanitare, dar, de asemenea, recunosc OMS „ca autoritate care îndrumă și coordonează răspunsul internațional în sănătatea publică” în timpul unei PHEIC.
Ca parte a acestei prevederi, toate statele membre ale OMS sunt de acord să „urmeze recomandările OMS în desfășurarea răspunsului lor internațional de sănătate publică”.
OMS intenționează să contracareze misinformarea și dezinformarea în conformitate cu RSI
Însă, prin aceste amendamente propuse și prin puterile sporite pe care le conferă, OMS plănuiește să-și extindă și mai mult influența în acest domeniu.
Amendamentele propuse consolidează OMS capacitățile de „a contracara misinformarea și dezinformarea” și capacitățile statelor membre de a avea „influența asupra canalelor de comunicare pentru a comunica riscul și a contracara misinformarea și dezinformarea”.
În plus, amendamentele propuse împuternicesc OMS să colaboreze, pentru coordonare, cu „agențiile ONU, mediul academic, actorii nestatali și reprezentanții societății civile”.
Demersul de a acorda unei agenții globale de sănătate nealesă noi puteri de a contracara „misinformarea și dezinformarea” urmează după ce mulți oameni au fost acuzați că răspândesc dezinformare și au fost cenzurați în timpul pandemiei, când au afirmat lucruri adevărate, cum este faptul că persoanele vaccinate pot răspândi COVID (o afirmație pe care autoritățile o recunosc acum ca fiind adevărată).
Și într-un raport pe care l-a publicat alături de aceste amendamente propuse la RSI, OMS a continuat să-și exprime disprețul față de un conținut pe care îl consideră a fi „misinformare sau dezinformare”.
Agenția globală de sănătate nealeasă susține că misinformarea și dezinformarea „au împiedicat un răspuns semnificativ de sănătate publică” în timpul pandemiei COVID și a deplâns faptul că pot „submina încrederea publicului în agențiile de sănătate și în ghidurile guvernamentale sau ale OMS și împiedica respectarea lor”.
Spre deosebire de procesul obișnuit de legiferare din țările democratice, în care aleșii votează cu privire la legile care se aplică cetățenilor lor, majoritatea voturilor care stabilesc dacă o convenție sau un regulament OMS obligatorii din punct de vedere juridic se aplică în cazul unei țări sunt exprimate de reprezentanți din alte țări. Iar mulți dintre reprezentanții care exprimă aceste voturi sunt diplomați nealeși care nu pot fi excluși de la urne și își păstrează adesea poziția și atunci când partidul de guvernământ se schimbă.
Obținerea de către OMS a unei creșteri a puterii de cenzură este doar una dintre implicațiile acestor amendamente propuse la RSI și ale Tratatul internațional privind pandemiile, care este în curs de finalizare. Aceste măsuri conduc la puteri sporite de supraveghere, iar amendamentele propuse la RSI stabilesc un plan pentru implementarea pașapoartelor internaționale pentru vaccinuri.