In caz ca va intrebam daca ati auzit de un domn, Nicolae Gheorghita (foto 2), prorector al Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti (al Conservatorului, mai pe scurt) si vicepresedinte al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania (UCMR), tare ne temem ca se va lasa o tacere mormantala.
Nu aceeasi tacere, in schimb, se va lasa in caz ca va vom intreba daca ati auzit de Nicu Covaci (foto 1), liderul formatiei Phoenix.
Luni, 13 martie 2023, Gheorghita a semnat o hartie prin care l-a instiintat pe Covaci ca nu este suficient de apt incat sa fie primit in UCMR. Caci desi fondatorul trupei Phoenix a absolvit o facultate, studiile lui superioare nu sunt in domeniul muzicii (ci al artelor plastice). Deci este obligat sa dea examen ca sa intre in UCMR. Ceea ce a si facut, insa Uniunea i-a acordat doar 7,60 de puncte, sub media de trecere de 8.
Da, ati citit bine: un muzician cu experienta de peste 60 de ani pe scena, care a cristalizat etno-rockul romanesc si a creat „Cantafabule” (pe care romanii l-au votat in repetate randuri, pe mai multe site-uri, drept cel mai bun album rock autohton), ale carui cantece sunt cunoscute de oameni din vreo cinci generatii, din cele mai variate medii, unele dintre ele beneficiind de versurile celor mai valorosi textieri de limba romana (Serban Foarta si Andrei Ujica), un astfel de artist nu este primit in Uniunea Compozitorilor din Romania.
„Dragi colegi muzicieni!
In ce scriu acuma e de fapt vorba despre voi(noi). E vorba de fapt despre lipsa asta cronica de simt civic pe care o manifesta majoritatea dintre voi(noi). E vorba de fapt despre incapacitatea de a vedea ca binele comun genereaza binele propriu. E vorba de fapt despre lipsa culturii comunitatii profesionale fara de care exista doar ceea ce exista acum, adica o piata haotica, la mana unor gasti care isi fac treaba, e drept cu bani privati, cu politici private, comerciale (si vai! treaba asta nu ne priveste comunitar vorbind – serios?), unde discriminarea profesionala, lipsa egalitatii de sanse, traficul de influenta, toate acestea si multe altele prospera, nederanjate de nimeni si nimic. Evident ca va(ne)plangem de toate astea. De 10-20-30-40-50 de ani. Mai facem o caterinca, mai povestim si gata, ne intoarcem „la cutie” si mergem mai departe ca si pana acum. Oameni si generatii de-a randul. Super! Excelent!
Bodoganesc despre lucrurile astea de ani de zile, mai ales in ultimii 2-3 ani. Fara rost! Absolut inutil! Marii influenceri din breasla isi vad fiecare de-ale lor, comunica civic, comercial, artistic, muzical…si atat. In rest, doar interese individuale si de grup restrans, bazat pe interese care n-au legatura cu comunitatea, in general. Buun.
Povestea:
Eu nu-l „halesc” pe Nicolae Covaci de nici o culoare. L-am cunoscut personal in putine ocazii, am auzit si vazut povesti de tot felul. Dupa parerea mea este principala cauza a diluarii unui brand important din muzica romaneasca si anume trupa Phoenix. Asta-i parerea mea despre dumnealui bazata pe argumente. Am spus asta din capul locului ca sa se inteleaga faptul ca nu am nici un interes personal(am mentionat asta pentru ca in permanenta ori de cate ori fac un demers legat de obsesia asta a mea cu comunitatea muzicienilor mi se reproseaza ba un interes politic, ba de alta natura, niciodata nu reusesc sa ma calific, pentru unii, la capitolul buna credinta).
Daaar nu despre asta e vorba acum.
O sa vedeti ce zice intr-un interviu(link in primul comentariu) (n.r. vezi video). A scris prima dumnealui piesa in 1964. Acum aproape 60 de ani. Daca nu ma inseala „biblioteca” acum vreo 60 de ani era membru fondator al primei trupe de ghitare electrice din Romania. Se numea Sfintii. Acestui om cu aceasta carte de vizita i s-a comunicat printr-o hartie acum 2 zile(conform foto) de catre UCMR ca nu a trecut examenul de admitere in respectiva institutie care se numeste Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, hartie semnata de un anume domn Nicolae Gheorghita. Pai bine ma Ghita, pe la tine la portita a ajuns Mugur de fluier? Sau altele? Peste suta ne zice domnul Covaci in interviu. Tot respectul pentru numele celor din biroul jazz/pop dar oare chiar asa ar trebui sa fie?
Si intreb, cu tot respctul pe domnii Tiberian, Natzis, Tudor, Gavrila si toti ceilalti. Si mai fac urmatoarea comparatie.
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii i-a conferit titlul de SIR unui „lautar” conform dex-ului limbii romane citez ”pentru servicii extraordinare aduse imperiului britanic in activitatea artistica” domnulu Paul McCartney care conform dex-ului limbii romane, cum spuneam, nestiind note, poate fi trimis la coltul infamiei si declarat lautar, nu ca ar fi in sine o problema in a fi lautar ci pentru ca e o problema de generatii in mentalul colectiv romanesc cu aceasta titulatura trimisa in peiorativ, in derizoriu, in spatiul mioritic, dar asta e alta treaba.
Ceea ce vroiam sa spun este ca dumnealui Paul McCartney nu numai ca n-a trebuit sa de-a examene de admitere pentru a se califica drept compozitor dar a mai fost recunoscut si a primit toate onorurile statului britanic la cel mai inalt nivel, pe cand la noi, unul dintre autenticii Paul McCartney de Romania, respectiv domnul Nicolae Covaci pentru 40 de sutimi nu reuseste dupa 60 de ani de activitate sa treaca examenul de admitere la UCMR.
Acestea sunt faptele.
Revin si inchei. Domnisoarelor, doamnelor si domnilor muzicieni. Aveti impresia ca treaba asta nu e, de fapt, despre dumneavoastra? Despre fiecare dintre dumneavoastra? Aveti impresia ca orice, oricum se poate intampla, social, comunitar, public, vorbind si nimic din toate astea nu va afecteaza viata si vocatia in fiecare zi?
Utopic vorbind daca acuma am fi avut un soi de ordin al muzicienilor din Romania cum este ordinul arhitectilor sau baroul avocatilor, treaba asta nu s-ar fi intamplat asa sau mai exact nici nu s-ar fi putut intampla asa.
Uite, se adopta, fara participarea nimanui in dezbaterea publica de 30 de zile, care, ghici, a expirat, statutul lucratorului cultural profesionist, o chestie asteptata nu numai de mine de vreo 33 de ani(am participat pentru prima oara la o intalnire de constituire a unui sindiact al muzicantilor pe 3 ianuarie 1990 la scoala populara de arta din Lahovari)si care ne de undita, nu ne umple cosul cu peste(ca multi dintre voi(noi) vrem doar sa ni se dea „sa ne dea statul domne!”).
Va spun eu ce se va intampla pe la muzicanti. Un mare NIMIC! Actorii se vor mobiliza, deja o fac. Cred ca si celelalte bresle. La noi vor fi scoase in fata orgoliile, interesele, prejudecatile, dorinta de a avea dreptate, doar „eu” am dreptate si alte chestii de genul asta, eventual si niste tepe sau tepari, cum s-a mai intmplat. Si gata!
Ce i s-a intamplat lui Nicolae Covaci alaltaieri e despre fiecare dintre voi(noi). Si i se va intampla si viitorului Nicolae Covaci poimaine daca nu schimbam ceva in mentalitatea colectiva azi. Iar asta mi se pare cel mai grav”.
Nota: Aceasta rubrica este destinata zvonurilor. Luati informatiile ca atare!