ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!
„Asta-i gara mea”
Oare câtă tulburare mai poate stârni mâna de „laici erudiți”, cum le place să se considere, ce nu știe cum să facă să îndeplinească mai bine canonul primit spre a fi îndeplinit de Sfintele Paști nu de la preoți, ci de la marii inchizitori ce, așa cum vedea Dostoievski, încearcă să-L convingă pe Mântuitor de incapacitatea oamenilor de a-și purta de grijă singuri.
Câtă revărsare de dragoste de la influensării ortodocși de caviar botezati prin partide de dreapta s(in)ecuristă, începută în Săptămâna Mare și continuată în Săptămâna Luminată. În același timp, cei care se topesc de dorul unirii cu ceilalți creștini, neapărat apuseni, găsesc cele mai înălțătoare chemări la dragoste de Sfintele Paști pentru cei cu care ar trebui să împărtășească același duh ortodox: „ortodoximea naționalist-ceaușistă-legionaroidă placată pe fondul resentimentar al neamului prost, incultă, obraznică, putinistă”, „toantă cu batic”, „porci (cărora le sunt aruncate mărgăritare)”, „smintiți” (Papahagi); „cripto-stiliști”, „încremeniți în proiect” (PS Ignatie); „naționaliști religioși care demonizează Occidentul”, „mesianism de operetă ideologică neo-legionară”, „filetiști anti-occidentali”, bătăuși traficanți maneliști (Baconschi); „ultrași ortodocși”, „putiniști anti-occidentali” (Paleologu).
De Vasile Bănescu nici nu mai zic, că aș umple câteva pagini. Aproape că mi-e milă să-l văd ca pe puștiul mai mic trimis în față la bătaie de băieții de cartier (primăvăratic). A reușit să fie mult mai agresiv decât colonelul Valeriu Gheorghiță responsabil cu „vaccinarea”, cu același rol, dar într-o zonă sperăm demilitarizată. Perorațiile lui jignitoare n-au nici măcar vâna unui pamflet de calitate. Știe filosofie numai prin inducție de la intelectualii închiriați de petrecăreții cu bani, impostor și în ale credinței, și în ale culturii. Am primit pe obraz de la toți aceștia exact același tratament ca în cazul vaccinării – marginalizarea și desconsiderarea până la jignire grosolană din cauză că nu îmbrățișăm fără rest linia politică. Sunt aceștia păstori sau lupi în blană de oaie? Vorbesc pentru credincioși sau pentru putere? Credeam că Străinul care ne salvează e Hristos, nu americanul (și nici rusul).
Din prea plinul inimii vorbește gura așa cum am văzut mai sus. Se împărtășeau împreună cu frații lor ortodocși din același Potir și după același calendar milenar în chiar zilele în care îi târau pe net în scuipaturi și sudălmi pentru singura vină de a fi dorit să păstreze tradiția neschimbată. Aceeași tradiție de care și ei ar trebui să fie atașați ca credincioși, dar pare că alte sentimente premerg dragostea față de frații în dreapta credință.
Și ce modalitate mai evidentă de a arăta ce te mână în luptă decât a folosi metoda care strigă cel mai mult „US Department of State”: petiția online? Uite așa auto-declarații intelectuali conservatori folosesc cel mai woke mijloc cu putință pentru a-și împinge agenda, după ce au umplut netul de auto-victimizare pasiv-agresivă, cerând în același timp tratament preferențial ca o minoritate ce și sunt. Cristi Tabără a mers și mai departe și a decretat că laicii trebuie ascultați, dar – evident! – nu orice laici, ci „laicii instruiți”. Cred că a văzut că Orwell remarca deja în „1984” că „toți laicii sunt egali, dar unii laici sunt mai egali decât alții”.
Evident, va urma „procesul primenirii”, cum ne anunță Tabără. Așteptăm probabil să organizeze o manifestație împotriva corupției din Biserică urmată de epurare, în cel mai neomarxist mod. Uimitor cum brusc toți acești „conservatori” nu se mai simt legați nici de tradiție, nici de ierarhie, nici de dragostea și respectul față de restul comunității. Exact ca în progresismul pe care nu mai pridideau să-l critice până recent, ei văd o categorie de „deplorables” credincioși ce trebuie reeducată pentru a înțelege binefacerile științei și progresului – la fel cum au acționat și comuniștii, de altfel. Acum avem un „maidan” civilizator ce urmărește schimbarea de regim de credință, ce riscă să anunțe în interiorul Ortodoxiei exact ce a realizat maidanul politic la nivel politic în Ucraina. Depinde de înțelepciunea și tăria ierarhilor și a Sinodului reunit, plecat cu urechea la tradiție și la popor, dar mai ales la Duhul Sfânt, să refuze politizarea credinței și evitarea unei schisme extraordinar de dureroase.
Stați liniștiți, poporul nu e prost așa cum îl credeți voi. Nimeni nu idolatrizează calendarul, nimeni nu urăște creștinii apuseni și nimeni nu vrea păstrarea calendarului pentru că e putinist, așa cum în mod ipocrit susțineți. Oamenii știu ce tulburare ar aduce o astfel de schimbare forțată, nedorită de nimeni în afară de iudele de serviciu, și știu că nu „știința” este cea care vă mână în luptă – de altfel prost și obtuz instrumentalizată fără înțelegerea măcar a logicii prezentului calendar – , ci interesul. Cât de trist-amuzant e să vezi un episcop criticându-și comunitatea că repudiază știința. Toată lumea vede omul de paie pe care l-ați creat pentru a putea da mai ușor în el, fără a înțelege că dați în trupul Bisericii. La fel ca și în cazul „pandemiei” și al „vaccinării”, nu trebuia să fii doctor pentru a vedea reaua voință din partea puterii și a corporațiilor pharma.
Eu nu pot aduce decât propria mărturie aici. Trăiesc în diaspora și nu vreau cu nici un chip modificarea datei sărbătoririi Sfintelor Paști în virtutea comodității datei comune cu a vesticilor – ce virtute o mai fi și aceea? Spre deosebire de finii intelectuali, poate că restul credincioșilor nu sunt dispuși să-și dea credința după cum bate vântul geopolitic. Mi-am petrecut o bună parte din viața profesională în negocieri diplomatice dedicate reducerii influenței rusești. Așa m-am săturat să aud că oricine vrea pacea sau nu dorește schimbarea datei Învierii este putinist; la fel cum mă săturasem a auzi urlat zilnic prin megafoanele puterii că oricine chestiona „vaccinul” forțat asupra populației când era în stadiu experimental și având serioase probleme legate de tehnologia nouă era considerat anti-vaccinist. Dar atitudinea aceasta spune totul despre lipsa dorinței de a avea o dezbatere reală, fiind preferate propaganda și agitpropul.
Singurul scop al împingerii acestei agende de modificare a calendarului – ca prim pas, urmat cel mai probabil de realizarea unui „creștinism european” (deci neortodox) – este unul geopolitic și urmărește realizarea unei noi identități dincoace de noua „cortină de fier” ce trece prin Ucraina. Aceasta se vede extrem de limpede dacă ne uităm la traiectoria noii biserici naționale ucrainene – acolo, evident, filetismul este lăudabil, căci este anti-rusesc. Pur și simplu suntem împinși să-l alegem pe Baraba, soluția (geo)politică, părăsindu-L pe Hristos și amărându-l pe Sfântul Duh – căci nu cred că cineva onest se amăgește că vom aduce restul creștinătății la Ortodoxie.
Așa partener strategic cum sunt SUA, care au fost cu destulă îndreptățire văzute mult timp ca singură soluție de apărare în fața unei posibile invazii rusești, au comis o serie de erori grave pe scena internațională și au arătat un teribil cinism care ar fi trebuit să ne trezească la realitate atunci când au acceptat un război proxy cu Rusia pe teritoriul Ucrainei cu sute de mii de morți și jumătate de țară distrusă. Cu astfel de apărători binevoitori ce poartă războaie cu plata în sângele altora, grija față de ceea ce ni se propune ar trebui să fie una maximă.
Acum, Papahagi, Baconschi, Bănescu, Preda, Tabără etc. nu par decât niște variante ale lui Arestovici care proclama în 2019 victoria ucraineană asupra Rusiei după un război devastator cu gigantul totalitar de la Est în care SUA intervin salvator. Știam că credința înseamnă jertfa de sine pentru Hristos, nu semănarea derutei în Biserică pentru a dovedi fidelități geopolitice și a ne înfrăți cu biserica latină într-un nou uniatism catolic de dragul „slava Ucraina”.
Credința ortodoxă în România nu este o modalitate de a arăta atașamentul față de Occident – care L-a exilat atât de emfatic pe Dumnezeu – și, cu siguranță, nu este un instrument politic pe care apostolii noului calendar să-l folosească la fel cum și-au pus la mezat sufletele plimbându-se prin diverse formule politice pentru a-și asigura posteri(ori)tatea. Ortodoxia nu este de vânzare așa cum ei sunt. Nu suntem neguțători de Dumnezeu, iar asta nu ne face mai puțin credibili pentru orice partener străin, ci din contră.
P.S. A, ce-mi place că au tradus petiția în engleză! Presupun că e pentru acei ortodocși români care nu înțeleg româna. Frumos și inclusiv! Sunt sigur că nu e ca să umfle numărul de voturi prin cooptarea străinilor, pe lângă ateii militanți și anticlericalii români alde Caramitru.
About Post Author
