Sorin Roșca Stănescu: CCR și-a legat de gât „bomba Șoșoacă”

Și s-a detonat cu ea. Indiferent dacă cei cinci
magistrați care au judecat strâmb au făcut-o din proprie inițiativă sau împinși
de forțe obscure, ei au reușit să inflameze aproape în totalitate opinia
publică națională și internațională și să scoată instituția pe care o
reprezintă literalmente în afara Constituției. Care sunt celelalte consecințe?

În prealabil însă, câteva cuvinte despre instituția CCR.
Cinci judecători, în frunte chiar cu președintele instituției, și-au compromis
definitiv imaginea, analizând un caz nu în raport cu prevederile legilor în
vigoare, începând cu Constituția, ci cu opiniile politice exprimate de un
candidat prezidențial, crucificat în aceste zile. Aceștia nu au nicio scuză. Nu
au nicio scuză nici cei doi judecători CCR care nu au votat deloc, chiulind de
la program. Din lașitate. Și de felicitat merită felicitată o singură persoană,
Laura Iuliana Scântei, pentru verticalitatea, intransigența și curajul pe care
le-a dovedit făcând opinie separată. O opinie separată pe care o publicăm
astăzi integral pe Corect-News.

Până când vom afla cine are de câștigat de pe urma acestei
mizerii, prin care Curtea Constituțională se erijează în Parchet General și în
instanță de judecată, sancționând-o pe Diana Șoșoacă pentru opiniile ei
nesimțite, prin care îi anatemizează pe evrei și îi ridică în slăvi pe
legionari, știm sigur cine are de pierdut. În primul rând Șoșoacă, scoasă în
afara cursei. În al doilea rând, cei 400.000-500.000 de alegători ai ei, care
unii vor rămâne acasă, iar alții vor fi puși în situația de a-și reorienta votul.
În al treilea rând are de pierdut Marcel Ciolacu, care în mod nedrept devine în
acest caz paratrăsnetul de serviciu. Și, desigur, are de pierdut statul de
drept, care și-a autoadministrat o lovitură în moalele capului, prin
decredibilizarea definitivă a Curții Constituționale.

Cine dorește, are posibilitatea să lectureze in extenso
expunerea de motive a celor cinci judecători de la Curtea Constituțională,
publicată și accesibilă oricui sau cine vrea să înțeleagă barbaria deciziei
definitive a CCR este, cum precizam mai sus, invitat să citească in extenso
opinia separată a Laurei Iuliana Scântei. În cele ce urmează, voi posta însă
trei paragrafe din această opinie separată, care reprezintă chintesența
operațiunii anti- Șoșoacă pusă la cale de cei cinci, în spatele cărora se află
sau nu forțe malefice interne și externe, care au decis să intervină brutal în
procesul electoral din România.

„5. Contenciosul electoral privind alegerile
prezidențiale este un contencios obiectiv și abstract și nu poate privi
comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă
electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret. Atribuția
Curții prevăzută la art. 31 din Legea nr. 370/2004 se realizează exclusiv
printr-o verificare a constituționalității unei proceduri legale si a
legalității condițiilor de fond si formă prevăzute expres în Constituție și în
Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
pentru candidații și propunerile de candidatură la alegerile prezidențiale.
Jurisdicția constituțională în materie electorală nu realizează un contencios
subiectiv, pentru că nu vizează protecția unor drepturi subiective ale unor
particulari determinați, motiv pentru care procedura în fața Curții pentru
soluționarea contestațiilor privind înregistrarea sau respingerea înregistrării
candidaturilor se desfășoară în temeiul dispozițiilor art.52 din Legea nr.47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art.68 alin.
(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, fără
înștiințarea părților, cu participarea obligatorie a reprezentantului
Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la
dosar. Atribuția Curții este de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor
condiții legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de
depunere a propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor
susținătorilor, documentele care trebuie să însoțească propunerea de
candidatură, eventuale cazuri de interdicție limitativ prevăzute de Constituție
și lege, la depunerea candidaturii). Prin esența lor, aceste condiții nu
privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care
își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile
prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură
subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care
candidează. Sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare este
rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor
instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție
recunoscută expres pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a
veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României.

6. Cu privire la competența sa de a soluționa contestațiile privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor la alegerile prezidențiale, Curtea a reținut în întreaga sa jurisprudență că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru ca o persoană să fie aleasă în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în Constituție, respectiv în art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 și art. 40 alin. (3), precum și în Legea nr. 370/2004 (art. 28), republicată, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, sub aspectul condițiilor de formă, inclusiv procedurale, Curtea a reținut că Legea nr. 370/2004, la art. 27, stabilește expres aceste condiții pe care trebuie să le îndeplinească propunerile de candidatură pentru alegerea Președintelui României. (…)
7. În opinia noastră, în total dezacord cu toată jurisprudența Curții în materia contenciosului electoral privind alegerile prezidențiale, hotărârea majorității pronunțată în soluționarea contestațiilor ce fac obiectul Dosarelor nr.3043F/2024 și nr. 3045F/2024 nu se întemeiază pe niciuna dintre aceste condiții obiective de fond și de formă, reglementate expres prin Constituție și prin lege organică. Nicio dispoziție constituțională sau legală nu permite Curții Constituționale ca, pe calea interpretării propriei competențe (la rândul ei, expresă și limitativ prevăzută de Constituție si lege), să-și extindă și să completeze sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiții care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce țin de comportamentul, opiniile și declarațiile unei persoane) și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992.”

Acestui grav eveniment, sau mai bine zis incident, sau și
mai precis, atentat la democrație, nu i se pune desigur astăzi punct.
Consecințele, în toată grozăvia lor, le vom vedea pe parcurs, până la
finalizarea procesului electoral și după. Pentru moment însă, e bine să reținem
că decizia CCR a șocat atât de mult opinia publică, încât în condițiile în care
Diana Șoșoacă beneficiază doar de susținerea a 400.000-500.000 de alegători,
aproape în întregime clasa politică și opinia publică consideră că lidera SOS a
fost transformată în victimă și că se deschide astfel calea ca și alte partide,
alți lideri politici să fie în viitor scoși în același mod de pe terenul de joc

CORECTNews