Mărturii din Iad: Și-a dorit un Nürnberg al Covidismului – A fost răpit, arestat și e torturat ritualic

A trecut mai bine de un an de când avocatul
german Reiner Fuellmich, care a înființat Comisia de Anchetă a Fraudei Corona și
visa la un proces mondial al Plandemiei, se află la închisoare după o înscenare
ca în filme.

Un documentar publicat de Global Research pe
care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

Avocatul german Dr. Reiner Fuellmich persecutat
în închisoare

(Introducere de Peter Koenig)

Pe 13 octombrie 2024 s-a împlinit un an de
când avocatul german Reiner Fuellmich a fost reținut și închis în așteptarea
procesului.

Condițiile lui de detenție – mai ales având în
vedere că nu a comis vreo infracțiune violentă și nici nu este suspectat de așa
ceva – sunt, eufemistic spus, oribile; la limita torturii.

Dați-mi voie să vă reamintesc. În 2020, Dr.
Fuellmich a înființat, în Germania, Comisia de Anchetă privind Corona (Corona
Investigative Committee – CIC), pentru anchetarea fraudei mondiale legate
de coronavirus.

Ca urmare a unui conflict intern în organizație –
conflict instigat, probabil, de forțe externe și de serviciile secrete – el a
fost acuzat pe nedrept de delapidare. CIC s-a prăbușit. Dr. Fuellmich a
încercat să se întoarcă în California, unde avea propria practică avocațială și
o locuință proprietate personală.

Pe motiv de ceva chichițe „birocratice” (o
cooperare între serviciile germane și cele americane), i s-a refuzat „temporar”
intrarea în SUA, astfel că Dr. Fuellmich s-a stabilit, împreună cu soția sa, în
Mexic, unde a creat Comisia de Investigare a Crimelor Internaționale (International
Crimes Investigative Committee – ICIC) și a continuat anchetarea
infracțiunilor comise în legătură cu coronavirusul și diferitele încălcări de
natură socială și economică săvârșite de cei care au dictat „ordinea pe bază de
reguli”, trecând peste legile naționale și peste dreptul internațional.

În martie 2023, guvernul german a emis un
mandat de arestare pe numele Dr. Fuellmich. Cum nu comisese nicio infracțiune
violentă, un ordin de extrădare nu avea nicio valoare în afara țărilor membre
UE/Schengen.

Prin urmare, guvernul german – prin agenții
săi secreți – l-a atras pe Dr. Fuellmich la un eveniment german organizat în
Mexic, de unde, pe 12 octombrie 2023, acesta a fost răpit, fiind dus imediat –
ca atare, cu hainele de pe el, fără măcar o periuță de dinți – la aeroport și,
de-acolo, sub paza a două gărzi germane care i-au stat de-a dreapta și de-a
stânga pe tot parcursul zborului – direct la Frankfurt, unde a fost imediat arestat.

Începând cu 13 octombrie 2023, Dr. Fuellmich
este deținut, în condiții inumane, în așteptarea procesului, la închisoarea de
maximă securitate Göttingen de la Rosdorf.

În Germania, detenția înaintea unui proces durează,
în medie, 6 luni – maximum 11.

Dr. Fuellmich este deținut în izolare, complet
singur, nu poate vedea pe nimeni, nu poate vorbi cu nimeni, nici măcar cu alți
deținuți; în ora zilnică de plimbare la care are dreptul, este singur în curtea
închisorii și nu poate avea contact telefonic sau vizite din partea familiei
decât un total de trei ore pe lună.

De fiecare dată când este adus la tribunal,
Dr. Fuellmich este supus unei percheziții corporale, apoi încătușat și însoțit
de două gărzi îmbrăcate cu veste antiglonț și înarmate cu mitraliere – de parcă
ar fi criminal în masă.

De fiecare dată când ședința de judecată se
întrerupe, este înlănțuit și percheziționat din nou, în pielea goală, și apoi
dus într-o încăpere izolată din subsol, unde așteaptă reluarea procedurii.

Aceste tratamente dezumanizante, umilitoare,
aduc aminte de lagărele de concentrare din timpul Celui de-al Treilea Reich,
acum 80 de ani.

Ai fi zis că umanitatea a învățat ceva din
ororile Celui de-al Doilea Război Mondial, dar se pare că nimic, nada, zero.

Omenirea este condusă de aceiași monștri
inumani; numai că acum sunt mai răi.

Și-apoi, Cel de-al Treilea Reich s-a limitat
la Europa și Africa de Nord; astăzi, Noua Ordine Mondială sau Ordinea Unică a
Lumii – care se vrea un Unic Guvern Mondial și în care Germania joacă din nou
un rol principal – se întinde pe întregul glob; în toate cele 193 de țări
membre ONU.

Se pare că nu există nicio cale de scăpare.

Dar, așa cum istoria a demonstrat-o, iar și
iar, orice sistem al excesului – că vorbim de nedreptăți fără sfârșit, de
dezumanizare prin tortură, de atrocități de război, de corupție sau genocid
fără limite – se prăbușește.

Nu există niciun dubiu că acest Cult diabolic
care permite Germaniei să țină un cetățean onorabil prizonier în asemenea
condiții inumane vrea să sperie și să închidă gura oricui altcuiva ar deschid
gura împotriva crimelor care s-au comis și încă se mai comit, de către guvernul
german și, prin asociere, de către alte guverne occidentale.

Dr. Reiner Fuellmich este un prizonier politic
al lumii occidentale.

Descrierile, ilustrațiile și fotografiile Dr.
Fuellmich vorbesc de la sine.

*

Reiner Fuellmich – Prizonier politic în
Republica Federală Germană

O relatare a Dr. Reiner Fuellmich despre
condițiile de detenție de la închisoarea de maximă securitate Göttingen din
Rosdorf, răspunzând corespondentului pentru Germania al revistei franceze
online BAM.

(Exclusiv – cu fotografii și schițe din sala de
judecată.)

7:00 a.m., ședință de judecată pentru Dr.
Reiner Fuellmich, activist pentru drepturi civile și avocat

„Apar ofițerii, înarmați până în dinți, cu
pistoale și arme semiautomate și cu veste antiglonț; mă salută. Încearcă să mă
convingă să îmbrac o vestă antiglonț, lucru pe care îl refuz de fiecare dată.
Mă pun să semnez că am refuzat, ca să nu fie ei răspunzători dacă trage cineva
în mine și sunt rănit sau omorât.

Unul dintre ofițeri îmi face percheziție
corporală și apoi, ca de obicei, mă forțează să îngenunchez pe un scăunel în
timp ce-mi pune lanțurile la glezne.

Îmi leagă o centură de piele în jurul
mijlocului și după aceea îmi pune cătușele la mâini, pe care le atașează cu
niște lanțuri – care au și lacăt mare – de centura de piele.

Legăturile de la glezne mă obligă să merg cu
pași foarte mici și îmi fac foarte dificilă urcarea și coborârea din mașina de
transport. Dacă m-aș împiedica, nu aș avea cum să previn căderea sau să mă
protejez la impact; cel mai probabil mi-aș fractura încheieturile.

Oficialii închisorii mi-au spus că nu au mai
văzut niciodată un deținut care să fie ținut închis înainte de proces pentru
mai mult de 11 luni pentru o infracțiune simplă (adică nu infracțiune gravă sau
un act de terorism), la izolator și, mai ales, care să fie adus la instanță cu
lanțuri la mâini și la picioare.

Ajuns la tribunal, sunt dus la subsol, într-o
cameră cu faianță pe pereți, în care nu există decât o bancă de lemn. Urmează o
nouă percheziție corporală, la pielea goală. După care aștept să fiu din nou
încătușat și dus în sala de judecată. De fiecare dată când se întrerupe
ședința, sunt iar încătușat și dus înapoi la «beci».

De fiecare dată când trebuie să fiu dus înapoi
în sală, sunt întâi dezbrăcat până la piele în „camera de tranzit” și supus
unei percheziții corporale foarte riguroase.

Hărțuire, umilire, pedeapsă

Dl D., directorul adjunct responsabil de
detenția preventivă, a ordonat să fiu ținut în izolare totală, pe motiv că
sfaturile juridice pe care le-aș putea da celorlalți deținuți ar putea duce la
o revoltă în închisoare.

Închisoarea de la Rosdorf este împărțită în
două sectoare: sectorul penal (400 deținuți) și sectorul pentru cei care nu au
fost judecați încă (80 deținuți), unde sunt și eu închis de pe 13 octombrie
2023 până astăzi.

Deținuții aceștia care nu au fost încă
judecați sunt împărțiți pe patru etaje. Cei considerați deosebit de periculoși
sau vulnerabili sunt la nivelul A0, unde condițiile de securitate sunt mai
riguroase și se aplică restricții. Eu am fost cazat la acest nivel A0.

Ca și alți deținuți de pe acest nivel, mi se
interzice cu desăvârșire să vorbesc cu orice alt deținut.

Timp de 11 luni, nu am avut acces la internet,
computer sau telefon mobil. Nu am voie decât să mă uit la televizor. Singurul
meu contact cu lumea exterioară sunt avocatul meu și cele 3 ore pe lună de
vizită sau convorbiri telefonice cu familia. Da; maxim trei ore pe lună.

Izolarea mea merge până acolo că până și
plimbarea zilnică prin curtea închisorii tot singur trebuie să o fac. Această
plimbare de o oră este suspendată dacă sunt prins încercând să comunic cu vreun
alt deținut, chiar și doar făcându-i semn cu mâna. Da; chiar și pentru un salut
către un alt deținut, printre zăbrelele de la fereastră, ori o înclinare din
cap – și eu și el vom fi imediat 
pedepsiți.

Toate măsurile disciplinare sunt impuse fără a
se explica motivele și fără posibilitatea unei plângeri.

Toată lumea e vinovată!

Tratamentul aplicat celor aflați în arest
preventiv este deosebit de dur și se apropie de tortură. Dl D., cel care
administrează acest sector, nu face deloc un secret din convingerile sale: el
crede că, odată ce ești închis înainte de proces, ești vinovat.

Lipsa lui completă de considerație pentru
prezumția de nevinovăție este principalul motiv pentru care sunt ținut la
izolator.

El a comis încălcări grave și intenționate ale
datoriilor lui de serviciu, la care am fost și martor. Încălcările au fost
mușamalizate de managementul închisorii. Cu două excepții, ofițerii de pază
execută ordinele pe care le primesc fără niciun scrupul, ca niște roboți.

Pe 8 august 2024, am cerut să vorbesc cu
directoarea adjunctă a închisorii. Am informat-o că, în timp ce eram la
instanță, mi-au dispărut bunuri și documente personale din celulă. Celulele
sunt, în mod normal, percheziționate periodic, după reguli stricte. Aceste
furturi au avut loc în afara inspecțiilor oficiale, care sunt înregistrate.

Persecuție: Dr. Reiner Fuellmich relatează
cazul Redzep [un alt caz în care un bărbat,
deținut pe nedrept pentru o crimă pe care nu o comisese, lucru știut de
judecători]

„Gravitatea situației este demonstrată de
atacurile asupra unui deținut încă nejudecat, Kevin Redzep, care a fost grav
rănit. El mi-a permis să-i spun numele în această relatare. Este de origine din
Muntenegru și, deși este inteligent și vorbește câteva limbi străine, nu poate
scrie sau vorbi fluent germana. A fost plasat într-un departament cu mai mulți
indivizi violenți, care sunt acuzați de crimă cu premeditare. Colegii lui de
detenție l-au numit «țigan» și l-au amenințat, motiv pentru care i-a cerut ajutorul
D-lui D., care a refuzat să-l mute din apropierea acelor deținuți agresivi. A
doua zi, Kevin Redzep a fost atacat de trei deținuți în timpul plimbării. A
fost lovit în cap cu o sticlă atât de puternic încât osul zigomatic de la
ochiul stâng i-a fost zdrobit amenințându-l cu pierderea vederii.

Pe 9 iulie 2024, Kevin Redzep a fost operat și
apoi readus la închisoarea Rosdorf înainte să se fi recuperat. A fost din nou
atras într-o altercație și cinci sau șase gardieni l-au trântit la pământ și
l-au rănit iar la cap. Moment în care Dl D. a ordonat izolarea lui Kevin
Redzep, care era deja sever traumatizat.

Kevin Redzep, care voia să dea în judecată
pentru vătămare gravă pe Dl D., închisoarea și statul, mi-a cerut ajutorul.
Când Dl D. a aflat că i-am dat sfaturi acestui deținut și i-am făcut rost de un
avocat, Kevin Redzep a dispărut. Se presupune că a fost mutat la altă
închisoare. Avocata mea, Ms. Wörmer, a tot încercat de-atunci încoace să-l
găsească, dar degeaba; sperăm că mai este încă în viață.”

O rază de speranță
În ciuda pedepselor disciplinare pe care le au de
suferit, deținuții din sector manifestă solidaritate cu mine. Mă încurajează.
Strigă la mine lucruri precum „Nu te da bătut! Mergi înainte!”

Unii ofițeri ai închisorii au înțeles că
pandemia a fost o minciună și știu că procesul meu este un proces înscenat de
serviciile secrete. Îmi spun asta și îmi doresc numai bine.

Ce mă ajută cel mai mult este enorma susținere
pe care o primesc de la publicul internațional.

Am primit atât de multe scrisori că
administrația închisorii nici nu le mai citește. Eu am citit toate scrisorile
și sunt profund mișcat de afecțiunea care răzbate din ele. Încerc să răspund,
pe cât se poate.

Uneori, din vehiculul de transport către
instanță, văd pichete și oameni care mă salută.

Simt o legătură extraordinar de puternică cu
toți cei care mă susțin. Este acea legătură care ne ajută să depășim împreună
vicisitudinile.

De două ori pe săptămână, trebuie să merg la
cabinetul medical pentru examinare, întrucât refuz să dau sânge. Am explicat că
orie act medical, cu atât mai mult un act medical invaziv, constituie o violare
a integrității fizice dacă pacientul nu-și dă în mod voluntar consimțământul.
Prin urmare, sunt examinat periodic, pentru că există un deținut bolnav de
tuberculoză și e posibil să-i fi infectat și pe alții cu care a intrat în
contact.

Unul dintre doctori mi-a spus că este de acord
cu munca mea. Mi-a mai spus și că personalul medical crede că mulți deținuți
sunt atât de bolnavi că nu ar trebui să fie închiși. Dar conducerea închisorii
ignoră acest fapt.

După ce am văzut cu ochii mei ce se întâmplă
în detenția preventivă – suspendarea drepturilor fundamentale ale acuzatului,
dificultățile pe care le au ca să-și găsească un apărător căruia chiar să-i
pese de soarta lor – sunt sigur că închisorile nu sunt un beneficiu decât
pentru cei care scot profit din ele, iar sectorul preventiv este mai lucrativ
decât cel post-condamnare.

Nu am întâlnit niciun deținut despre care să
pot spune că este «rău». Am întâlnit mulți, mulți deținuți care îmi par
nevinovați și, mai ales, care au nevoie evidentă de tratament medical, lucru pe
care îl recunoaște și medicul închisorii.

Dacă nu am avea nevoie de închisori pentru cei
câțiva sociopați – de exemplu, cei responsabili de pandemie, de războaie, de
mascare ca acela din Gaza și de corupția sistemului – aș vota ca închisorile să
fie abolite întrutotul”.

Această declarație a fost dictată la telefon de  Dr.
Reiner Fuellmich avocatei sale, Katja Wörmer.