ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!
Theodor
Paleologu este un intelectual în pantaloni scurți, un închipuit
obraznic, o caricatură politicianistă care aproape că a atins
capodopera ridicolului. Prin minciună și stilistică adecvată,
tatăl personajului, un eseist destul de subțire și cu o operă
minoră, anume Alexandru Paleologu, bâlbâia o sumă de povești că
s-ar trage din Paleologi.
Alexandru
Paleologu, după Wikipedia, enciclopedie liberă:
„S-a
născut într-o veche familie boierească ce își revendica
descendența din ultima dinastie a Imperiului Bizantin [4], familie
care s-a mutat din Lesbos în Țările Române la începutul
secolului al XVIII-lea. Este cert că înrudirea cu împărații
Bizanțului nu poate fi nici confirmată, nici infirmată.[5]
Strămoșul direct dovedit al lui Alexandru Paleologu este un
medelnicer, Mihai Nicolae Paleologa, venit din insula Lesbos
(Mitilini).[6]Catagrafia oficială de toți boerii Țării Românești
la 1829[7] îl menționează astfel: „Mihail Nicolae
Paleologa,n. Mitilini, 58 ani, medelnicer, șade în Buc.,n-are nici
o stare.” După tradiția de familie, acesta venise împreună
cu tatăl său în suita domnitorului Alexandru Ipsilanti.
Medelnicerul Mihalache Paleologu a fost printre fondatorii Ordinului
avocaților -pe la sfârșitul sec.18, începutul sec.19. Prin
diverse înrudiri, Paleologu a fost descendent al domnitorului
Constantin Brâncoveanu.
Medelnicerul
Mihalache (Mihai) Paleologu a avut, printre alți descendenți, un
fiu Nicolae Paleologu, ajuns până la rangul de serdar (d. 1874).
Fiul său Mihail (Mișu) Paleologu (1848 – 31 decembrie 1903) și-a
susținut doctoratul în drept la Paris, în 1869, cu teza De
curatoribus furiose et allis extra minores dandis[8] A fost consilier
la Curtea de Casație și director al ziarului „Timpul”, în
două perioade: 1883-1884, respectiv 1889-1890. Bunicul lui
Al.Paleologu a avut două căsătorii, din cea de-a doua, cu Eugenia
Haciulea (1850-1932; de origine macedoneană), rezultând doi copii,
Mihail și Cleopatra. Mihail este tatăl scriitorului.”
Evident
că e greu ca un împărat Paleolog să trăiască în Lesbos și să
se mute direct în Țările Române.
În secolul XVII nu se mai vedea
nici urmă din împărații Paleologi care domniseră în Imperiul
Bizantin (1259-1453), în Despotatul Moreei (1308-1322, 1383-1460) și
în Despotatul de Thessalonika (1376-1423).
Să nu
uităm ce era un medelnicer, anume „boierul care turna domnului apă
ca să se spele pe mâini și servea bucatele”. Anume un servitor.
Alexandru
Paleologu delirează în Minunatele
amintiri ale unui ambasador al golanilor aruncând, pe piața literară a analfabeților, ideea că „ar
fi înrudit cu familia Paleologilor bizantini, care a dat Imperiului
Bizantin mai mulți împărați”, idee care „bântuie” în familia
lui de 500 de ani”.
Să-l
lăsăm pe Alexandru Paleologu să-l bântuie bizantinii încă 500
de ani.
Vreau
doar să amintesc că eu am publicat în facsimil Procesul
Noica – Pillat, unde se află și
tristele documente ale procesului în care Alexandru Paleologu a fost
condamnat în chip nedrept. Numai pentru prietenia cu Noica, marele
meu maestru.
N-am povestit niciodată până acum discuția pe care
am avut-o cu Alexandru Paleologu (prezenți fiind la o masă din
restaurantul Uniunii Scriitorilor: Mihai Șora, Dan Arsenie,
Alexandru Paleologu, Virgil Mazilescu).
Apăruse Jurnalul
de la Păltiniș în care Alexandru
Paleologu era jignit într-o discuție cu „băieții” Liiceanu și
Pleșu. I-am povestit lui Alexandru Paleologu că Noica era supărat
pentru transcrierea acestor mici conversații despre vechiul său
prieten din detenție. Am vorbit la Păltiniș cu Noica, relatându-i
cât de jignit era prietenul său Alexandru Paleologu. Atunci Noica
mi-a spus că va scrie un text pentru România
literară, un text mângâietor (pe
care l-a scris, l-a publicat). În discuția de la București, i-am
spus lui Alexandru Paleologu și ceea ce-mi spusese Noica să-i
transmit. Anume că el trebuia să fie un mărturisitor, fiindcă a
avut în mână manuscrisul complet al Despărțirii de Goethe.
În stilul său, Alexandru Paleologu a conchis (referindu-se la
textul propriu AMICUS PLATO… sau:Despărțirea de Noica): „Are dreptate Dinu, am fost un măgar…”.
Noica
însuși era destul de iritat și a strecurat printre dinți (ceea ce
mai târziu a și apărut într-o revistă din București): „Alecu
era bun în cursele de 60 de metri plat, păcat că astea sunt curse
pentru femei”. N-am înțeles bine ceea ce a vrut să spună Noica
și nici nu l-am întrebat.
Așa
cum nici nu înțeleg ce e cu clubul de la Casa Paleologu, unde acest
kurlifrici care se excită la tot felul de televiziuni până pare
doct, un fel de club cu băieți care ar putea evolua mai degrabă în
Kurlandia. Despre acest personaj agitat, Theodor Paleologu, ca
să nu-l numesc, public niște imagini
când era în pantaloni scurți, împreună cu Elena Udrea, care era
desculță (foto sus),
Mai
ridicol, respectând toate regulile manualului penibilului perfect,
este Theodor Paleologu în fotografiile cu Eleonore-Christine,
simpatica prințesa grăsuță a Danemarcei (foto tot sus).
Ca să
strălucească ridicolul politic din România, Theodor Paleologu a
candidat și la președinția țării noastre, propus de Traian
Băsescu, într-un magnific moment de sadism!
Nu are rost să
comentăm, fiindcă se știe cât de genial este Băsescu, atunci
când vrea să își bată joc de un „papagal”. Am folosit
cuvântul papagal (pe care nu-l posed în vocabularul meu activ), auzindu-l pe Th. P.
că, la alegerile prezidențiale la care a participat și el, s-au
calificat în finală Iohannis și Dăncilă, doi
papagali. Și simulând că are umor se
întreba ce ar putea să vorbească între ei cei doi papagali.
Nefiind
zoolog, nu știu ce pasăre ar fi putut să-i depășească pe cei
doi papagali, știind că Paleologu nu se trage din nicio păsărică
ci din împărații bizantini care îi bântuie mintea lui Alexandru
Paleologu de cel puțin 500 de ani…
Pe
unul dintre președinții României, anume Iliescu, l-a numit nocivul
Iliescu, uitând că Alexandru
Paleologu, tatăl său, a fost numit ambasador la Paris chiar când
Ion Iliescu era președinte. De către Ion Iliescu, fost coleg de
liceu în București (dacă știu bine).
Dar să nu uit o propoziție
perfectă pe care doamna Catrinel-Maria Petrulian ar fi rostit-o
(spune tradiția) despre nefericitul ipochimen Theodor Paleologu.
Pe
malul Dunării, în casa unui celebru poet român, a rostit această
propoziție pe care Theodor Paleologu o va ține minte pe de rost:„Conu Alecu a făcut lucruri și mai bune!”.
Ca să
nu se supere obscurul Theodor Paleologu că îi neglijăm opera
literară, transcriem din Wikipedia ridicola lui bibliografie
artistică:
„Despre
conservatism, în volumul „Nostalgia Europei”, coordonat de
Cristian Bădiliță și Tudorel Urian (Ed. Polirom, Iași, 2003);
Joseph
de Maistre sau bunul simț ca paradox, postfață la antologia „Joseph de Maistre, Providență și istorie” (Ed.
Anastasia, București, 1998).
Sous
l’oeil du Grand Inquisiteur– katékhon ou Antéchrist? Contribution
à la théologie politique (Editions du cerf, Paris, Collection
„Passages”).
De
la Karl Marx la stenograme (Ed. Curtea Veche, București, 2005).
Era
supărăcioșilor (Ed. Curtea Veche, București, 2009)
Povestea
Casei Paleologu (Ed. Fundației Paleologu, București, 2013).”
Ajuns
la 50 de ani, vedem că ipochimenul cel obscur, Theodor Paleologu, nu
prea s-a ocupat cu scrisul.
Un
articol în Nostalgia Europei,
o postfață la „Joseph de Maistre,
Providență și istorie”, o
poveste despre Casa Paleologu. Două
cărțulii cu articole neinteresante. Și o carte cu titlul Sous
l’oeil du Grand Inquisiteur– katékhon ou Antéchrist? Contribution
à la théologie politique. Subiectul
îl depășește în mod sigur, fiindcă acest farseur nu poate să
emită, fără greaca veche, nici o părere despre katékhon.
Se
știe că într-o perioadă tragică, Alexandru Paleologu semna
triste rapoarte (la distrugătoarea Securitate) cu numele de cod Marin
Olteanu.
Ca o
propoziție de final provizoriu, vom produce un mic aforism:
Theodor
Paleologu nu se trage din Paleologi, decât ca bântuială
genealogică, însă se trage în mod real din Marin Olteanu.
P.S.
1. La
televiziunea Digi24, eseistul, profesorul, diplomatul și omul
politic român, președintele Fundației Paleologu, adică Theodor
Paleologu a pronunțat de mai multe ori „președenție”.
În română, corect este președinție. Îi fac această mică observație ca să știe la ce a candidat.
2. Vorbind despre turneul președintelui Iohannis, în aceeași emisiune
de la Digi24, Theodor Paleologu ne-a mințit de două ori că Brazilia s-ar afla în America Latină. Brazilia se află,
dintotdeauna, în America de Sud.
3. Etc.
About Post Author
