Rasist, misogin, homofob, profesor. Studiu de caz dintr-un sistem de educație nepăsător

Episoadele de mai sus au avut loc în ultimii cinci ani, începând cu 2019, de când profesorul de psihologie Toni Șerban se află la catedră în trei licee din Capitală: Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” și Colegiul Național „Victor Babeș”. Anterior, a lucrat la Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”, de unde a fost transferat în urma unei restrângeri de activitate. 

Aceste comentarii au fost însoțite de multe alte remarci rasiste, homofobe și misogine, precum și de jigniri la adresa elevilor și părinților, așa cum arată e-mailuri, capturi de ecran ale unor mesaje, înregistrări audio și video consultate de Recorder, documente oficiale sau interviuri cu elevi de-ai săi. Pe majoritatea le distribuie public chiar el, pe paginile de social media.

La puțin timp după angajare, profesorul Șerban a trimis liceelor un e-mail în care a afirmat despre romi că se caracterizează prin „apatie, intelect de limită și lipsa conștiinței morale”. 

A făcut mai multe remarci ofensatoare despre elevii lui: „Sunt niște delincvenți, analfabeți și cu o educație precară pe care au primit-o în familie”, scria într-un e-mail către Liceul „Lucian Blaga” pe care îl publica și online. 

A numit-o „femeie de moravuri ușoare”, „gen parașută/ prostituată”, pe o elevă, care în prezent este persoană vătămată într-un dosar de viol în care a fost trimis în judecată un alt profesor, și i-a dezvăluit acesteia numele pe una dintre paginile lui de Facebook. 

Elevii au reclamat și faptul că profesorul le-a spus în clasă că drogurile naturale sunt sănătoase.

Într-un răspuns către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Toni Șerban a semnalat că elevii au avut un comportament de tip bullying cu el: i-au arătat gesturi obscene, l-au imitat că este „chior” sau l-au numit „homosexual și pedofil”.

Confruntat de jurnaliștii Recorder, profesorul a spus că nu vede nimic greșit în comportamentul său și că reacțiile sale nu sunt decât un răspuns la atitudinea elevilor: „Dacă autoritatea cadrului didactic e călcată în picioare, mi se pare normal”. Întrebat dacă le-a numit pe elevele sale „panarame”, Toni Șerban ne-a răspuns cu o întrebare retorică: „Și nu sunt?”. 

Profesorul mai spune că a scris pe tablă „De ce bărbații se laudă cu sex oralul la femei și femeile nu?” după ce elevii au pus pe telefon, în timpul orei, o melodie despre această temă. „Și am spus «care este problema? De ce bărbații se laudă cu așa ceva?»”. Întrebat dacă i se pare potrivit să abordeze astfel subiectul, spune că s-a întâmplat în pandemie și că „erau doi, trei elevi din clasă”.

ASCULTĂ DIALOGUL DINTRE REPORTERUL RECORDER ȘI PROFESORUL TONI ȘERBAN

Jigniri la adresa unei eleve: „Ai fost escortă”

Vara aceasta, în timp ce elevii de clasa a XII-a se pregăteau pentru a intra în Bacalaureat, profesorul Toni Șerban publica pe Facebook conversația avută pe Messenger cu o elevă, care este persoană vătămată într-un dosar de viol. Inculpat în acest caz este un alt profesor de la Liceul „Lucian Blaga”, de la catedra de geografie, coleg cu Toni Șerban. 

În acel caz, s-a deschis un dosar penal în aprilie, după ce s-a aflat că profesorul de 62 de ani avea „o relație nepotrivită” cu o tânără de clasa a XII-a încă de pe vremea când aceasta avea 17 ani, conform Poliției Capitalei. Autoritățile au fost sesizate de directorul liceului, după ce pe internet a circulat un video cu cei doi. Profesorul a fost anchetat pentru viol săvârșit asupra unui minor în formă continuată, iar dosarul a fost trimis în judecată în 22 iulie.

„Toată școala știe că ai fost escortă și elevă de moravuri ușoare”, i-a scris Toni Șerban elevei. A și distribuit fotografii de-ale ei la care a atașat aceleași comentarii jignitoare.

„Voi căuta să-i bag în pușcărie și pe părinții tăi, că ei te-au dat la produs”, a adăugat.

Fata i-a răspuns: „Îmi este frică de dvs, lăsați-mă în pace”. Tirada profesorului a continuat cu același tip de amenințări.

A urmat o discuție privată cu tatăl fetei, care l-a contactat pe Toni Șerban pe WhatsApp. „Cu ce drept îmi amenințați fiica pe rețelele de socializare?”

Și această discuție a fost publicată de profesor pe Facebook. „Ai luat mită de la un profesor timp de 2 ani, ca să-ți ții gura în legătură cu relația de pedofilie dintre fiica dumneavoastră și profesorul X”, l-a acuzat Toni Șerban pe tatăl victimei. „Eu cum am aflat, am depus plângere la Poliție. Sunteți în eroare”, i-a răspuns acesta.

În paralel, profesorul a trimis două e-mailuri către Ministerul Public prin care l-a acuzat pe directorul liceului, Mihael Mihalcea, că ar fi „tăinuit timp de doi ani corupția sexuală” și prin care a cerut ca urmărirea penală să fie extinsă împotriva părinților fetei.

Apoi, din dorința de a-i veni în ajutor fostului său coleg, Toni Șerban a trimis o sesizare către conducerea liceului, în care susține că direcțiunea are „obligația morală” să-l ajute pe profesor „cu niște referințe bune, necesare în cauza lui penală”. Își motivează cererea prin faptul că „fiecare om este supus greșelilor, mai ales atunci când este ispitit de către una, gen parașută/ prostituată“.

În discuția cu Recorder, profesorul recunoaște că i-a contactat pe elevă și pe tatăl ei și că a publicat discuțiile. Nu consideră că gestul lui este nepotrivit. „Nu avem voie să gândim popular, care este problema? Dar conștiința socială unde este?”, argumentează Toni Șerban.

Temă: „Bărbatul trebuie să fie capul femeii”

Familiile elevilor din două clase de la Liceul „Lucian Blaga” și-au exprimat îngrijorarea vizavi de comportamentul profesorului. 

La finalul lunii noiembrie 2023, zeci de părinți au semnat sesizări trimise către Poliția Capitalei – Serviciul Siguranță Școlară și Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 2. Aceștia au semnalat „fapte și atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a elevilor”. 

DGASPC Sector 2 a remis „spre soluționare” petițiile părinților către Ministerul Educației. Ministerul le-a trimis, mai departe, către Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB). Întrebat de Recorder despre măsurile pe care le-a luat ca urmare a sesizării părinților, ISMB a răspuns că liceele au autonomie instituțională și sunt singurele în măsură să evalueze și să sancționeze, inclusiv să disponibilizeze, personalul didactic. Liceul „Lucian Blaga” a aplicat două sancțiuni cu reducerea salariului.

În cazul sesizării trimise de părinți către Poliția Capitalei – Serviciul Siguranță Școlară, „cercetările au fost preluate de către Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București, pentru verificări de specialitate”, a precizat Poliția Capitalei pentru Recorder. 

„El (profesorul Toni Șerban, n.r.) are anumite idei și încearcă să le transmită și copiilor, care sunt niște tineri în formare. Unii ar putea să-i urmeze exemplul”, explică într-o discuție cu Recorder mama uneia dintre eleve, care a semnat sesizarea către autorități. 

Fiica ei este șefa unei clase și s-a confruntat de mai multe ori cu atitudinea misogină a profesorului de psihologie. În cursul anului școlar trecut, eleva a primit de la Toni Șerban o temă pentru acasă neobișnuită: să scrie un eseu cu titlul „Bărbatul trebuie să fie capul femeii”. 

Profesorul nu consideră că tema dată elevei este misogină. „Să știți că în religie așa se pune problema”, explică el pentru Recorder. „Eu, ca om, fac propagandă familiei tradiționale.”

Tânăra spune că au mai avut discuții și în trecut despre raportul dintre femei și bărbați. Cu diverse ocazii, profesorul le-a spus elevilor că „femeia nu poate face ceea ce face bărbatul”, „nu există egalitate decât la matematică și în pat”, și „cum vă puteți lăsa conduși de o fată?”. Toate aceste remarci au fost semnalate în sesizarea părinților către autorități.

Profesorul nu predă după manuale, adaugă eleva. Și inserează în lecțiile sale nuanțe politice: „Dânsul se consideră marxist. Pur și simplu, formulează, în repetate rânduri: «noi, marxiștii, considerăm…» sau «Marxistul STS afirmă…». Se prezintă ca fiind Marxistul STS, adică Șerban Toni Sebastian”. Legea interzice propaganda politică în școală.

A avut mai multe comentarii nepotrivite față de elevi ucraineni și romi, mai povestește fata. În discuția cu Recorder, profesorul spune că „mie nu mi se pare normal să școlarizăm elevi de peste hotare, în condițiile în care noi, românii, suntem discriminați peste hotare”.  

O altă elevă își amintește că, la prima oră de psihologie, la început de an școlar 2022-2023, profesorul Toni Șerban i-a spus să nu își îmbrace hanoracul, să rămână în maiou. „Mi-a zis și că, dacă ar fi să merg cu el la Ministerul Educației să vorbim să ne bage înapoi în online, să-mi iau o fustiță mai scurtă și mai transparentă”, povestește fata, acum elevă în clasa a 12-a la Liceul Lucian Blaga. Profesorul Toni Șerban neagă episodul. 

„Pur și simplu, se dădea la mine”, rezumă ea comportamentul profesorului din lunile următoare. A ajuns să nu mai meargă la ore pentru că îi era frică de profesor. „Îmi crease o stare de disconfort, când îl vedeam începeam să tremur”, adaugă ea.

Care e traseul legal pentru sancționarea unui profesor

Dacă un profesor prezintă un comportament problematic, școala e principalul actor care are puterea să intervină, prin aplicarea unor sancțiuni disciplinare, inclusiv desfacerea contractului de muncă. Asta pentru că unitățile școlare au autonomie instituțională și decizională. 

O hibă a sistemului de învățământ public este că această autonomie nu se reflectă și la angajare. Spre deosebire de unitățile private, școlile de stat nu angajează direct cadrele didactice. Inspectoratele școlare fac angajările și repartizările către unitățile de învățământ.

„Directorii primesc în plic profesorii pentru școlile pe care le conduc”, explică Marian Staș, expert în educație. „N-au niciun drept în a-i angaja, dar apoi semnează cu ei contractul de management. De asemenea, semnează cu părinții contractul de certificare a calității educației în școlile pe care le conduc, educație furnizată de profesori pe care nu ei i-au angajat.”

În lege sunt specificate tipurile de abateri disciplinare pe care școlile și liceele le pot sancționa, printre care:

• faptele de violenţă fizică şi/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor;
• orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a elevilor; 
• fapte de natură să aducă atingere imaginii, demnităţii sau drepturilor elevilor şi familiilor acestora ori să prejudicieze prestigiul unităţii/instituţiei, interesul învăţământului.

Dacă există sesizări față de cadrele didactice, acestea sunt cercetate în cadrul unor comisii de cercetare disciplinară, formate din trei-cinci membri. La finalul cercetării, comisia realizează un raport, în baza căruia consiliul de administrație al școlii stabilește sancțiunea. Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ. 

Există cinci tipuri de sancțiuni disciplinare, care cresc gradual în severitate: de la avertisment scris la desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Dacă profesorul e dat afară dintr-o unitate școlară, decizia se transmite și celorlalte școli unde predă și va fi dat afară și de acolo. Timp de șapte ani, nu mai poate lucra în învățământul public. 

În anii 2020 și 2021, au fost anchetate disciplinar 392 de cadre didactice, conform datelor Ministerului Educației obținute de Școala9, care a realizat în 2022 o campanie de presă cu privire la profesorii violenți care rămân la catedră:

• 37 de profesori au fost sancționați cu desfacerea contractului de muncă;
• 1 profesor a fost cercetat penal;
• 5 profesori au primit sancțiune cu suspendarea dreptului de a ocupa o funcție de conducere;
• 61 de profesori sancționați cu diminuarea salariului între 5% și 15%;
• 101 cadre didactice au primit observație scrisă;
• 122 de cadre didactice au primit avertisment;
• 65 de profesori nu au fost sancționați pentru că faptele nu s-au putut confirma.

UPDATE. A doua zi după publicarea articolului, pe 13 septembrie, Ministerul Educației a transmis cifrele solicitate de Recorder cu privire la profesorii sancționați disciplinar în ultimii cinci ani. În total, 122 de profesori au fost sancționați cu desfacerea contractului de muncă, între 2019 și 2024, din 763 de cadre didactice care au primit o sancțiune disciplinară. Principalele motive ale concedierilor au fost: absențele nemotivate de la serviciu, abuzul fizic sau emoțional asupra elevilor sau angajaților și neexercitarea atribuțiilor din fișa postului.

• 2024: 19 cadre didactice au fost concediate, dintr-un total de 194 care au primit orice formă de sancțiune disciplinară.
• 2023: 24 cadre didactice au fost concediate, dintr-un total de 160 care au primit orice formă de sancțiune disciplinară.
• 2022: 19 cadre didactice au fost concediate, dintr-un total de 150 care au primit orice formă de sancțiune disciplinară.
• 2021: 37 cadre didactice au fost concediate, dintr-un total de 118 care au primit orice formă de sancțiune disciplinară.
• 2020: 9 cadre didactice au fost concediate, dintr-un total de 65 care au primit orice formă de sancțiune disciplinară.
• 2019: 14 cadre didactice au fost concediate, dintr-un total de 76 care au primit orice formă de sancțiune disciplinară.

Trei sancțiuni disciplinare în două licee

În ceea ce îl privește pe Toni Șerban, liceele i-au aplicat cel puțin trei sancțiuni disciplinare, începând cu 2019:

• 1 sancțiune în anul școlar 2019-2020 de la Colegiul Național „Victor Babeș”
• 2 sancțiuni în anul școlar 2023-2024 de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga”
• Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” nu a răspuns unei solicitări Recorder trimise încă din aprilie. „E la mapă”, a spus secretara instituției trei luni mai târziu.

În toamna lui 2019, părinții unor elevi de la Colegiul Național „Victor Babeș” au făcut sesizări pe numele lui Toni Șerban, care vizau „deficiențe în relaționarea elev-profesor, modul de evaluare/ notare, comportamentul discriminatoriu”.

În plus, profesorul trimisese mai multe e-mailuri celor trei licee unde preda cu mesaje discriminatorii cu referire la elevii romi. Unul dintre ele menționa: „Referitor la unii elevi de etnie romă, vă atrag atenția că dacă nu îi potoliţi, atribuţie ce intră în sarcina dvs., eu voi face foarte urât și nu cred că o să vă placă, cu atât mai mult, că în scris și sub semnătură privată mă declar un naţionalist și un homofob înrăit. Nu permit niciunui țigan (cioroi) și bulangiu să mă ia peste picior, chiar dacă acesta este minor”.

Printr-o decizie din 9 decembrie 2019, Toni Șerban a fost sancționat cu suspendarea dreptului de înscriere la un concurs pentru a ocupa o gradație de merit sau o funcție de conducere pe o perioadă de până la trei ani, arată un răspuns trimis de Colegiul „Victor Babeș”.

Tot în aceeași perioadă, liceul l-a reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Prin Hotărârea CNCD nr. 629 din data de 16 septembrie 2020, Toni Șerban a fost sancționat cu amendă contravenţională în valoare de 2.000 lei.

Alte două sancțiuni au fost aplicate de Liceul Teoretic „Lucian Blaga” în anul școlar 2023-2024, prin care i-a fost redus salariul de bază timp de nouă luni, spune directorul liceului, Mihael Mihalcea.

Despre sancțiuni, Toni Șerban spune că au fost date „în mod subiectiv, discreționar, pentru că nu vreau să le dau note din burtă și mai ales note mari.”

Director: „N-au existat dovezi foarte clare”

Directorul Mihalcea precizează că s-a luat în considerare desfacerea contractului de muncă, dar că faptele profesorului sunt „undeva la limită” și că nu au existat „dovezi foarte clare”, iar comisiile de disciplină nu au propus desfacerea contractului în cazul lui. În plus, spune că s-a temut că decizia de concediere ar fi putut fi atacată în instanță. „Eu am spus tot timpul: dacă îmi asum o desfacere a contractul de muncă și peste șase luni instanța îl trimite la catedră, o să fie mai rău”, adaugă el. 

Directorul susține că decizia de concediere ar fi fost ușurată dacă ar fi primit o recomandare în acest sens din partea altor instituții responsabile. S-a organizat o inspecție ISMB anul trecut, continuă el, iar inspectorii i-au dat profesorului calificativul slab și i-au recomandat școlii să-l consilieze.

În Vâlcea, într-un caz similar din 2022, Inspectoratul Școlar Județean s-a autosesizat și a coordonat o intervenție mai amplă: a făcut o cercetare prealabilă, a solicitat școlii să pornească o cercetare disciplinară și, împreună cu Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională (CJRAE), a aplicat elevilor chestionare anonime privind comportamentul profesorului respectiv.

Ce spune Ministerul Educației

„E un fel de tradiție să nu aplicăm sancțiunea cea mai gravă, dar până la urmă avem de ales între a-i plânge de milă celui care face astfel de lucruri și interesul elevului. Asta e părerea mea și de tată, și de profesor, și de secretar de stat”, spune Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației. 

„Soluții există pentru îndepărtarea din sistem a unor astfel de oameni. Evident că trebuie să avem și curajul, și să fim conștienți că atunci când luăm decizia asta, chiar o merită și că o luăm în cunoștință de cauză”, mai spune oficialul. 

Acesta susține că sancțiunile le poate da numai angajatorul – în acest caz, liceul. „Așa cum i-a dat o sancțiune cu reducerea salariului, poate să dea o sancțiune mai dură. Iar sancțiunea maximă prevăzută de lege este eliberarea din funcție. Până la urmă e interesul școlii să aplice o astfel de sancțiune, dacă precedentele n-au avut efect și lucrurile se întâmplă la fel.”

Recorder i-a cerut un punct de vedere și ministrei Educației, Ligia Deca, încă de vineri, 6 septembrie. Aceasta nu a răspuns până acum întrebărilor.

Liceul a sesizat poliția: „Instiga, pe internet, la consum de droguri“

Directorul Mihael Mihalcea mai precizează că școala a sesizat anul trecut, pe lângă ISMB, și Poliția, și Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), „pentru că, pe Internet, de foarte multe ori, instiga la consum de droguri”, dar spune că nu a primit niciun răspuns la sesizări până acum. 

Conducerea Colegiului „Victor Babeș” a refuzat o discuție cu reporterii Recorder. Directorul adjunct, Cătălin Boloca, a susținut, succint, că „noi l-am potolit” pe profesorul Toni Șerban cu sancțiunea aplicată în 2019 și că de atunci n-au mai primit reclamații. Directoarea Rodica Kirsteuer a considerat „provocatoare” o discuție cu presa despre comportamentul online al lui Toni Șerban din prezent. „Mă interesează elevii și părinții noștri. Nu mă interesează (cum vorbește pe Facebook – n.r.)”. 

Nici pentru conducerea Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” cazul profesorului Toni Șerban nu este un subiect relevant. Directoarea Adina Greavu nu a vrut să discute cu presa.

Profesor: „Mi se pare incredibil că aceste instituții refuză să-și asume vreo responsabilitate”

Specialiștii în educație susțin că procesul de demitere a unui cadru didactic problematic este unul anevoios, mai ales dacă acesta e titular, așa cum este cazul lui Toni Șerban. Titularizarea înseamnă încheierea unui contract individual de muncă pe perioada nedeterminată cu o unitate de învățământ. 

„La asta mai adaug și lipsa de asumare și de curaj autentice ale multor directori. «Decât să-mi bat cuie în talpă, mai bine vedem ce-o mai fi»”, explică Marian Staș. 

Marcel Bartic, care a predat în sistemul public mai mulți ani, iar acum conduce o școală privată, spune că nu legislația e problema, cât mai degrabă existența unei cutume de a nu te atinge de profesori. 

„În general, nu există reflexul ăsta în învățământul românesc de a lua foarte în serios o sancțiune împotriva unui profesor, mai ales dacă este titular”, precizează Bartic. 

Fiindcă unitățile școlare au autonomie, inspectoratele nu îi pot da afară pe profesorii pe care îi angajează chiar ele, însă nu sunt complet legate de mâini când vine vorba de a sancționa un comportament nepotrivit al unui cadru didactic, spune profesorul Marcel Bartic. De exemplu, pot face o inspecție la unitatea de învățământ în care „constată, ascultă toate părțile, propun un set de măsuri”. La rândul lui, și Ministerul Educației poate trimite Corpul de Control. 

„Mi se pare incredibil că aceste instituții refuză să-și asume vreo responsabilitate, de parcă profesorul acela a ajuns într-o școală de pe stradă, a bătut la poartă, a intrat în școală și s-a apucat de predat.”

Marcel Bartic, director de școală privată

Pasivitatea autorităților i-a făcut pe elevi să ceară ajutor de la un vlogger condamnat pentru hărțuire

Sesizările depuse de părinții de la Liceul „Lucian Blaga” au dus la un război deschis între profesor și elevi, povestește una dintre fete. „Prin scăderi din puncte la note, prin trecut de absențe pentru că ceri voie la baie, automat inspiră frică în rândul elevilor”, explică aceasta. 

„Noi facem demersurile acestea, chiar dacă am terminat cu orele de psihologie, pentru ca ceilalți, care vor veni, să nu mai treacă prin episoadele astea”, spune mama elevei.

Descurajați de lipsa de reacție a instituțiilor, copiii au luat problema în propriile mâini. Au reclamat cazul lui Toni Șerban vloggerului Alexandru Constandachi, cunoscut drept Justițiarul de Berceni. Acesta a devenit celebru pentru că „vânează” pedofili și aplică justiție de tip vigilante. Constandachi, foarte apreciat în rândul adolescenților, aplică metode de umilire publică celor pe care îi „prinde”: le toarnă o găleată cu apă sau îi rade în cap. 

Alexandru Constandachi a fost condamnat definitiv de către Curtea de Apel București pentru hărțuire la adresa fostei partenere.

Justițiarul de Berceni a făcut două emisiuni live pe YouTube despre profesorul de psihologie, iar în una dintre ele l-a sunat sub identitate falsă pe Toni Șerban și a purtat o discuție despre probleme private și de familie cu acesta. 

Problemele de la clasă au rămas aceleași.

„Noi am încercat să facem asta în liniște și nu s-a întâmplat nimic. Așa că gălăgia a rămas ultima variantă”, spune eleva. „Din toamnă (noiembrie 2023, n.r.) noi facem sesizări peste sesizări, hârtii peste hârtii, semnături, înregistrări audio-video din clasă. Și nimic nu a fost luat în serios.”

About Post Author

Strirea Zilei

See author's posts