Cerere de anulare a deciziei CCR și suspendarea efectelor – DOCUMENT

Decizia CCR poate fi anulată! Până la data de 12 decembrie, persoanele fizice sau juridice pot semna și trimite Curții de Apel cererea de anulare a Deciziilor nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024, emise de Biroul Electoral Central pentru alegerea președintelui României din anul 2024, precum și cererea de suspendare a efectelor Deciziei nr. 231D/07.12.2024 privind încetarea activității Biroului electoral central la data de 13 decembrie 2024 până la soluționarea definitivă a prezentei.

Către,

Curtea de Apel ……………………….,

            Subsemnatul
……………………………………………………, avînd CNP
……………… domiciliat în, …..,

în termen legal, în temeiul
art. 68 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și
a art. 8, art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 formulez
prezenta

A.   Cerere de anulare a
Deciziilor nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024 emise de Biroul electoral
central pentru alegerea președintelui României din anul 2024

B.    Cerere de
suspendare a efectelor Deciziei nr. 231D/07.12.2024 privind încetarea
activității Biroului electoral central la data de 13 decembrie 2024 până la
soluționarea definitivă a prezente

I.Aspecte
procesuale prealabile fondului

I.1
Competența materiala și teritorială a Curții de Apel …… – Complet electoral

Curtea
de Apel …………….-Complet electoral are competență materială și
teritorială în prezenta cauză față de dispozițiile prevăzute de Legea nr.
554/2004:  art. 10 alin. 1 teza finală(„iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile
publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite,
contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de
3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios
administrativ și fiscal ale curților de apel”) și alin. 3 teza întâi(„Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează
exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.”) coroborate cu art.68 din
Legea nr. 370/2004 (”judecarea de către instanțe a cererilor
prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru
ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului”)

I.2.
Admisibilitatea cererii

Prezenta
cerere de chemare în judecată este admisibilă față de dispozițiile art 8 din
Legea nr. 554/2004 ( Persoana vătămată într-un drept recunoscut de legesau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral,
nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit
niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza
instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea
în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual,
reparații pentru daune morale.).

Deciziile
nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024 emise de Biroul electoral central
pentru alegerea președintelui României din anul 2024 sunt acte administrative
unilaterale normative, fiind emise de o autoritate publică, respectiv organul
de stat înființat în temeiul Legii nr. 370/2004 pentru organizarea și
desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale și care acționează,
în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public.

În
vederea verificării legalității și temeiniciei acestor acte administrative,
legiuitorul a prevăzut o cale specială de urmat, respectiv potrivit regulilor
stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a
procurorului conform art 68 din Legea nr. 370/2004.

I.3.
Calitatea procesuală activă și justificarea unui interes

Subsemnatul/a………..am
calitate procesuală activă în prezenta cauză față de dispozițiile art. 8 din
Legea contenciosului administrativ, ca lege de drept comun aplicabilă actelor
administrative unilaterale.

Calitatea
procesuală activă și justificarea interesului în promovarea prezentei acțiuni
rezidă din obiectul deciziilor contestate, respectiv prin Deciziile nr.
230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024 emise de Biroul electoral central pentru
alegerea președintelui României din anul 2024 s-a dispus încetarea deîndată a
operațiunilor de votare și cele de pregătire a votării din turul II pentru
alegerea Președintelui României la secțiile de votare din țară și din
străinătate ce erau în curs de desfășurare conform Hotărârii Guvernului nr.
756/2024. Or, prin încetarea operațiunilor de votare din turul II mi-a fost
încălcat dreptul constituțional la vot, pentru motivele ce vor fi expuse în
cele de mai jos.

I.5
Plângerea prealabilă

În
conformitate cu 68 din Legea nr. 370/2004, judecare prezentei cereri se
realizează potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială,
nefiind prin urmare obligatorie procedura prealabilă.

De
asemenea, arăt că jurisprudența național recentă a recunoscut într-o manieră
cât se poate de clară lipsa obligativității de a îndeplini procedura prealabilă
în cazul actelor administrative normative intrate în circuitul civil și care au
produs efecte juridice, în sensul că a pretinde persoanelor care invocă
vătămarea drepturilor și intereselor lor legitime prin acte administrative cu
caracter normativ, acte care au intrat în circuitul civil și au produs efecte
juridice, obligația de a îndeplini procedura prealabilă, în pofida actualului
conținut al prevederilor art. 7 alin. 5 din Legea 554/2004, ar însemna să se
impună acestor persoane obligația de a urma o conduită care nu reiese cu
claritate din cuprinsul Legii 554/2004. A se vedea în acest sens Sentința
civilă nr. 440/2022 din 04.03.2022 a Curții de Apel București, Secția a IX-a de
Contencios Administrativ și Fiscal.

II.
Suspendarea executării actului

În
fapt, precizez că prin decizia nr. 231D/07.12.2024 emisă de către Biroul
electoral central s-a stabilit că activitatea acestui organ de stat încetează
în data de 13.12.2024, ora 24:00, doar sub acest aspect fiind solicitată
suspendarea actului.

Avînd
în vedere consecințele juridice ale încetării activității organului emitent al
actului contestat, paguba iminentă  ce se
urmărește a fi evitată prin prezenta cerere de suspendare a executării actului
administrativ normativ până la soluționarea cererii de chemare în judecată în
fond rezultă din riscul atingerii dreptului de acces concret la justiție a
persoanei vătămate prin emiterea actelor administrative contestate în lipsa
continuării capacității procesuale a emitentului.

Legalitatea
este unul dintre elementele dreptului la buna administrare, în sistemul juridic
românesc acest principiu fiind reglementat în art. 1 alin. (5) și art. 16 alin.
(2) din Constituției. De aceea, un instrument procedural eficient aflat la
îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată pentru a asigura
respectarea principiului legalității îl constituie suspendarea executării
actelor administrative, măsură care reprezintă o garanție a asigurării
legalității, ce intervine în cazuri de excepție.

Suspendarea
întrerupe temporar efectele juridice produse de un act juridic, urmând, deci,
ca după un anumit timp actul administrativ să își recapete caracterul său
executoriu sau să înceteze complet a mai produce efecte juridice, fiind anulat
sau revocat.

Pornind
de la faptul că suspendarea executării actului administrativ normativ este un
mijloc pentru asigurarea respectării principiului legalității, care guvernează
întreaga activitate a administrației publice, solicit prin prezenta asigurarea
respectării efective a accesului la justiție prin contestarea actului
administrativ normativ fără a fi supusă riscului respingerii cererii ca
devenind inadmisibilă.

      III. Motivele pe fond

În fapt, prinDeciziile nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024 emise de Biroul
electoral central pentru alegerea președintelui României din anul 2024 s-a
dispus încetarea deîndată a operațiunilor de votare și cele de pregătire a
votării din turul II pentru alegerea Președintelui României la secțiile de
votare din țară și din străinătate ce erau în curs de desfășurare conform
Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 și încetarea activității birourilor
electorale, inclusiv al celui central.

În motivarea
acestor decizii, a fost invocată în primul caz comunicatul de presă emis de
Curtea Constituțională a României din data de 06.12.2024, iar în cea de a două
decizie contestată Hotărârea nr. 32 din 06.12.2024 pronunțată de Curtea
Constituțională a României (CCR în continuare) privind anularea procesului
electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024. Se
menționează că aceste decizii au fost emise de către biroul electoral central
față de caracterul definitiv al hotărârii CCR nr. 32/2024, precum și față de
natura general obligatorie a măsurilor dispuse de către CCR.

Prin prezenta
cerere se invocă inaplicabilitatea dispozițiilor art. 11
alin. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale, nefiind întrunite condițiile legale
prevăzute de art. 11 alin. 2 din aceeași lege, respectiv hotărârea nr. 32 din
06.12.2024 nu a fost pronunțată în numele legii.

Astfel, pentru ca dispozițiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 să
fie incidente, în sensul efectelor obligatorii ale hotărârii nr. 32/06.12.2024
a CCR, această hotărâre trebuie să respecte dispozițiile prevăzute de legiuitor
în acest sens la alin. 2, respectiv să fie pronunțată în numele legii.

În motivarea pronunțării Hotărârii nr. 32/06.12.2024, CCR a invocat
dispozițiile art. 146 lit. f din Constituția României.

Potrivit art. 146 lit. f din Constitutia Romaniei: ”Curtea
Constitutionala are urmatoarele atributii: (…) vegheaza la respectarea
procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele
sufragiului”.

In baza acestui articol (art. 146 lit. f din Constitutia Romaniei), CCR
”a confirmat și validat primul tur de scrutin și a dispus ca al doilea tur
pentru alegerea Presedintelui Romaniei sa se organizeze in ziua de duminica, 8
decembrie 2024, la care vor participa domnul Calin Georgescu si doamna Elena
Valerica Lasconi, in aceasta ordine” conform Hotărârii nr. 31 din 2 decembrie
2024 privind rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei in
cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024. Hotararea a fost luata in
unanimitate, fiind definitivă și general obligatorie.

Avînd în vedere că prin hotârârea nr. 32/06.12.2024, CCR și-a exercitat
atribuția de veghere a respectării procedurii pentru alegerea Președintelui
Românieia prin anularea alegerilor, pentru ca această hotârâre să fie
pronunțată conform art. 11 alin 2 din Legea nr. 47/1992, adică în numele legii,
trebuie respectate dispozițiile legale speciale privind atribuția exercitată în
fapt.

Conform art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui
Romaniei, (1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care
votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa
modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot
participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie Curtea va
dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii
alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice,
aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand
minoritatilor nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale si de
candidatii care au participat la alegeri, in termen de cel mult 3 zile de la
inchiderea votarii; cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se
intemeiaza.

(3) Solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pana la
data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului
alegerilor”.

Hotărârea nr.32/06.12.2024 de anulare a fost luata ca urmare a unei autosesizaria curtii, desi cererea de anulare nu se poate face decat de partide,
aliante, candidati si organizatiile minoritatilor nationale. (In paragraful
intai al practicalei acestei hotărâri se arată: ‘Pe rol se afla examinarea
aspectelor referitoare la corectitudinea si legalitatea procesului electoral cu
privire la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024, aduse la
cunostinta publica la data de 4 decembrie 2024 prin declasificarea continutului ‘Notelor de informare’ ale Ministerului Afacerilor Interne – Directia Generala
de Protectie Interna, ale Serviciului de Informatii Externe, ale Serviciului
Roman de Informatii si ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale, care au
fost inregistrate la Administratia prezidentiala sub nr.DSN1/1741/4.12.2024,
nr.DSN1/1742/4.12.2024 si nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1743/4.12.2024,
nr.DSN1/1701/2.12.2024′.)

Avînd în vedere că actul de sesizare este în afara cerințelor limitative
ale legii, hotărârea emisă în urma unei astfel de sesizări nu este pronunțată
în numele legii, fiind în afara sferii acesteia, soluționînd în mod definitiv o
acuzație de nelegalitate a procesului electoral susținută de însăși instanța
constituțională(!!!!), fără ca legea să permită în mod expres cumularea celor
două funcții juridice.

Hotărârea nr.32/06.12.2024 de anulare a procesului electoral a fost
pronunțată în urma unei autosesizări tardive, intrucat sesizarea
cu privire la anularea alegerilor trebuie facuta ”in termen de cel mult 3 zile
de la inchiderea votarii” primului tur (24.11.2024), termen care a fost
depasit, deci nu în numele legii, ci în afara acesteia.

Potrivit art. 52 din Legea nr. 370/2004, anularea se poate face numai
pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a
rezultatului alegerilor – moment care, in raport cu turul intai de scrutin, a
trecut. Mai mult, CCR a confirmat și validat, anterior, același proces
electoral prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 privind rezultatul
alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei in cadrul primului tur de
scrutin din 24 noiembrie 2024.

Din analiza dispozițiilor legale incidente soluției de anulare a
alegerilor, rezultă că anularea procesului electoral presupune indeplinirea
cumulativa a doua conditii, prima cuprinzand ea insasi doua conditii
cumulative:

1. anularea se poate dispune doar
pentru frauda la votarea propriu-zisa (de pilda: buletine de vot false, vot
multiplu, turism electoral etc), unita cu frauda la stabilirea rezultatelor(de exemplu: procese-verbale false, calcule matematice gresite, erori ale
infrastructurii digitale etc) si

2. cele doua fraude de la pct.
1 sunt de natura sa schimbe atribuirea mandatelor sau ordinea
candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.

Însă CCR a reținut în hotărârea nr. 32/06.12.2024 exclusiv motive
străine condițiilor legale prevăzute în mod limitativ de către legiuitor pentru
anularea procesului electoral. Se arată în motivare ca exista suspiciunile
persuadării alegatorilor prin exploatarea ‘abuziva’ a algoritmilor platformelor
de social-media, ca s-ar fi eludat legislatia prin nemarcarea materialelor
electorale cu însemnele specifice campaniei electorale si ca ar exista
eventuale cheltuieli netransparente ale campaniei unuia dintre candidati.

Curtea nu a retinut (ATENTIE!) ingerinta unor entitati
statale sau non-statale (nici documentele desecretizate ale serviciilor de
informatii), dar s-a pronuntat în sensul ca ”trebuie exclusa” ingerinta
unor entitati statale sau non-statale in realizarea unor campanii de propaganda
sau dezinformare electorala’.

Onorată instanță, indiferent de mediul de transmitere (TV, Facebook,
TikTok, orice mediu analogic sau digital), pentru alegator prezinta relevanta continutulmesajului electoral si persoana candidatului, nu mijlocul de transmitere si
nici bugetul. Adica fondul, nu forma. Si acest fond constituie esenta
sine qua non a democratiei reprezentative.

Ca orice hotărâre judecătorească, cu atât mai mult cele cu efecte
general obligatorii, în virtutea respectării dreptului constituțional la vot a
cetățenilor români,  hotărârea de anulare
a procesului electoral în plină desfășurare trebuie motivata prin indicarea
dovezilor pe care se intemeiaza. La baza deciziei de anulare nu a existat nicio
cerere a vreunui subiect cu calitate procesuala – nici motivata, nici
nemotivata și nici nu au existat dovezi, pentru ca documentele desecretizate
ale serviciilor invocate de către CCR nu prezinta dovezi, ci doar suspiciuni
lipsite de orice probatoriu. Or, dispozițiile legale ce reglementează măsura
anulării procesului electoral impun condiția existenței dovezilor, nu a
suspiciunilor neprobate, hotărârea CCR nereținînd fraudarea procesului
electoral, ci doar existența unor suspiciuni, fără a fi indicată analiza în
concret a probatoriului administrat și fără a exista o anchetă, verificare a
acestor suspiciuni, după cum de altfel CCR a dispus în vederea pronunțării
Hotărârii nr.  31 din 2 decembrie 2024.

Prin această modalitate concretă în care a fost pronunțată Hotărârea nr.
32/06.12.2024 s-a adus atingere însăși ordinii de drept a statului român. O
astfel de stare de fapt nu poate rămâne în afara controlului judecătoresc
realizat de către o instanță care să îndeplinească cerințele prevăzute de art.
6 din Convenția europeană a drepturilor omului. Astfel, respingerea prezentei
cereri fără a fi analizate motivele de nelegalitate invocate față de hotărârea
nr. 32/06.12.2024 de către o instanță în înțelesul și interpretarea
legiuitorului european ar aduce o atingere gravă atât a dreptului de acces la
justiție. O instanță este caracterizată în sens material de rolul
său jurisdicțional: de a soluționa, pe baza normelor de drept, cu jurisdicție
deplină și în urma unei proceduri organizate, orice problemă care ține de
competența sa [cauza Cipru împotriva Turciei (MC), pct. 233]. Or, prin emiterea
unei hotărâri general obligatorii și definitive de către un organ al statului
ce a îndeplinit atât funcția de acuzator, cât și cea de instanță, prin care a
fost anulat un proces electoral în curs de desfășurare, în cadrul căruia s-au
prezentat 9 465 650 de cetățeni cu drept de vot fără a avea un probatoriu
administrat și analizat în maniera impusă de art 6 CEDO se aduce în mod
flagrant atingere statului de drept român.

Dreptul de vot  ce a fost deja
exprimat de către cei 9 465 650 de cetățeni români și validat în condițiile
legii de către Curtea Constituțională printr-un act definitiv a fost încălcat
prin emiterea unei hotărâri ale aceleiași instanțe constituționale, dar de
această dată, în afara legii.

Față de toate aceste considerente, rezultă fără putință de tăgadă că
hotărârea nr. 32/06.12.2024 a fost pronunțată de CCR cu încălcarea flagrantă a
legii, nu în numele acesteia.

Pe cale de consecință,  atât în
virtutea principiului ”accesorium sequitur principalae”, dar mai ales a
dispozițiilor coroborate art. 11 alin 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 , decizia
BEC a fost emisă fără a avea, în fapt și în drept, un temei legal.

În
drept,îmi întemeiez prezenta cerere pe prevederile, art 68 din Legea nr. 370/2004,
art.8, art 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 36
din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Dreptului Omului.

În
dovedirea prezentei cereri solicit administrarea probei cu
înscrisuri.

În
temeiul art. 242 alin. 2 C. pr. civ. solicit judecarea
în lipsă.

Atașez
dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 50 lei pentru
soluționarea cererii de suspendare și de 50 lei pentru soluționarea cererii de
anulare, în conformitate cu art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013.

Depun prezenta
cerere în două exemplare în vederea comunicării.

Data                                                                                                       Reclamant,