Subvenția de 7000 de lei per cap de animal promisă de autorități nu este atât de simplu de obținut, iar unele condiții sunt neclare și greu de îndeplinit, spun fermierii.Ajutorul promis – greu de obținutSectorul zootehnic este la pământ din cauza condițiilor meteo din ultimii doi ani, dar și a pandemiei, care a avut un cuvânt greu de spus în acest sens. Sputnik Moldova a relatat anterior despre situația complicată în care s-au pomenit crescătorii de bovine – producătorii de lapte nu mai au cu ce hrăni animalele, pentru că recolta a fost compromisă, iar furajele care putut fi salvate sunt de proastă calitate. Așa că sunt nevoiți să reducă numărul animalelor – duc vacile la abator.Pentru anul 2021 mijloacele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural constituie un miliard o sută de milioane de lei dintre care 80 de milioane de lei sunt destinați sectorului zootehnic prin prisma plăților directe pe cap de animal. În perioada 1 aprilie – 4 iunie curent a fost derulat primul apel de recepționare a solicitărilor de plăți directe pe cap de animal. Cele mai multe solicitări au parvenit din partea deținătorilor de bovine.Într-un interviu pentru Sputnik Moldova, directorul Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, Vadim Curmei (care între timp, la data de 1 septembrie, și-a dat demisia), a precizat că în urma desfășurării campaniei de recepționare a cererilor de solicitare a plăților directe pe cap de animal, AIPA a înregistrat 416 cereri dintre care 197 au fost din partea deținătorilor de bovine. Astfel, 47,4% din cei care au solicitat plăți directe per cap de animal sunt fermieri care cresc vaci.Potrivit lui, plata directă per cap de animal se acordă o singură dată pe an, pentru deținătorii de animale cu specia bovine, ovine, caprine. Sunt pasibile spre plata directă animalele înregistrate și exploatate în fermele zootehnice amplasate în extravilan – femele cu vârsta de cel puțin 12 luni, întreținute într-un efectiv de minimum 10 capete de vaci și juninci, 50 de capete de oi și mioare specializate pentru producția de lapte, 30 de capete de oi și mioare specializate pentru producția de carne, 30 de capete de capre și căprițe.Nu fiecare crescător de animale poate beneficia de aceste plăți. Pentru a fi pasibil de plățile directe per cap de animal, fermierul trebuie să întrunească mai multe criterii de eligibilitate.Fermierii care au animalele înregistrate și exploatate în orașele Chișinău și Bălți nu sunt eligibili pentru alocarea plăților directe pe cap de animal.Din totalul de cereri depuse la Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, 160 de cereri au trecut de etapa de administrare dintre care 25 de cereri în valoare de aproximativ 6 milioane de lei au fost deja virate pe conturile fermierilor.Printre cei 160 de solicitanți care așteaptă aprobarea se numără și Ludmila Catlabuga, fermier din localitatea Visoca, raionul Soroca. Ea spune că inițial ferma ei a fost vizitată de o comisie locală, iar acum așteaptă verificări din partea autorităților centrale. Producătorul de lapte spune că în ultimii doi ani fermierii abia de supraviețuiesc, din cauza condițiilor meteo și a pandemiei. Ea afirmă hotărârea de Guvern privind plățile directe per cap de animal este binevenită, însă dacă ar fi implementată corect și rapid ar fi fost mult mai bine.Beneficiarii de subvenții nu au dreptul să dea în folosință sau să înstrăineze animalele pentru care se oferă ajutor. Nu se permite sacrificarea, cu excepția celei forțate constatate în modul stabilit. Ei nu trebuie să admită pierirea animalelor pentru care au primit sprijinul financiar, pentru o perioadă de șase luni. „Ce ține de corectitudine și întrunirea anumitor cerințe eu sunt doar pentru. Este vorba de niște bani nerambursabili pe care îi primesc fermierii, atâta timp cât ei sunt gestionați corect. În Regulamentul de subvenționare există o cerință prin care fermierul este obligat ca animalul pentru care a primit bani nu trebuie să fie abatorizat, nu are dreptul să piară sau să dispară din fermă din varii motive. În cazul unor pieiri, plata pentru subvenție trebuie să fie rambursată”, a mai spus Catlabuga.Mai mult, nici ea, nici restul fermierilor nu au înțeles cu exactitate la ce se referă autoritățile când spun că „timpul în care animalul se află în fermă nu trebuie să fie mai mic de șase luni”.În context, pentru a putea înregistra performanță în producerea laptelui, fermierii solicită plata directă per litru de lapte. Aceștia spun că, dacă vor fi subvenționați astfel, producătorii de lapte vor avea mai multe beneficii.Ca și în cazul altor fermieri din țară, Ludmila Catlabuga a fost nevoită să abatorizeze masiv animalele, pentru a putea obține resurse pentru necesitățile curente. Dacă săptămâna viitoare ar primi banii din subvenționarea per cap de animal, ar scăpa de datorii.Precizăm că în Moldova șeptelul de bovine scade catastrofal. În 2006 erau 206.650 de capete, iar în 2021 sunt 71.256
About Post Author
