Prof. Avram Fițiu: Supermarketul, „a treia Romă ” consumeristă, la groapa istoriei? Putem abandona Supermarketul, ca „religie consumeristă”?

Această „religie consumeristă” a supermarketului (România este campioană europeană nefericită cu 1680 de magazine) pe care au adoptat-o milioane de români după 1990, are la bază o suferință profundă care a marcat societatea românească în regimul comunist. Vorbim aici de imaginea magazinelor goale din acele vremuri și a tuturor suferințelor psihice și fizice aferente, lucruri care au rămas gravate în inima și creierul a milioane de români adulți sau copii pe atunci.

Astfel, milioane de români extrem de „religioși” din punct de vedere consumerist, năvălesc în supermarket, acest corn al abundenței.

Această „religie consumeristă” ce vinde obiecte de consum, înlocuiește elementele sacre care au creat un echilibru până acum în viața omului. În această nouă religie, fericirea și echilibrul sufletesc sunt o marfă ce se vinde.

În această „religie consumeristă” – „biserica” supermarket – funcționează ca o întreprindere ce vinde și cumpără obiecte și, implicit, suflete omenești. În această nouă societate îl cautăm pe Dumnezeu la supermarket și nu la biserică.

După cum spunea Durkheim : „Sentimentul religios nu este altceva decât transfigurarea sentimentului de apartenență la o societate în care riturile asociate se exprimă în mod simultan”. Omul își caută propria identitate, iar actul de consum cultural oferit de supermarket răspunde acestei nevoi. Supermarketul a devenit un loc de cult asemănător cu un templu pentru obiectele de consum, un fel de ritual zilnic sau în weekend, apropiindu-se de logica pelerinajului. În această nouă societate religioasă, actul de economie este penalizat, fiind moral doar comportamentul consumerist. Dacă nu există nevoi pentru indivizi, nu este nicio problemă, nevoile se creează artificial în supermarket.

Supermarketul, ca loc de cult consumerist, creează sentimentul unei fericiri efemere, fericire care durează, de regulă, cât durează și actul de cumpărare și astfel se creează o dependență de aceasta „noua religie”.

Ce capcană găsesc oare în supermarket, în afară de abundență ca pansament sufletesc?

• Găsesc alimente chimizate de mâna a treia, pe care vesticii le deșertează în stomacul rezistent al românilor, făcând experimente de inginerie socială cu mintea și cu trupul lor; România este situată pe locul 51 în lume la calitatea alimentelor consumate într-un studiu OXFAM. Din cele 125 de țări analizate, România s-a situat pe locul 51, obținând un scor mic în ceea ce privește calitatea, prețul alimentelor și sănătatea asigurată de alimentele consumate. Studiul a analizat 4 parametri principali precum: accesul la mâncare a populației; accesibilitatea alimentelor; dieta relaționată cu sănătatea populației ce a avut în vedere numărul de persoane care suferă de diabet sau obezitate, respectiv siguranța hranei ce a fost măsurată în funcție de accesul populației la o sursă sigură de apă, fie în interiorul casei, fie în exterior printr-o fântână.

• Găsesc o cultură străină prezentă pe toate ambalajele produselor nonalimentare. Această cultură, în special asiatică, pe ambalajele jocurilor copiilor, formatează o nouă generație de consumatori aserviți toată viața unei culturi, de regulă, chinezești, japoneze, coreene, taivaneze etc. Mâine, această nouă generație de consumeriști nu vor mai cumpăra produse românești, pentru că la nivel de creier le-a fost setat un progrămel de robotizare pe care ei îl vor executa toată viața lor;

• Găsesc un mod de diferențiere și de raportare în societate la alte categorii sociale, obiectele conferind astăzi omului un anumit statut social și o ierarhie în cadrul societății;

• Găsesc un mod de socializare în această societate tehnologică, în care individul trăiește extrem de mult timp în fața calculatorului într-un spațiu virtual.

Ar fi oare de acord clujenii, spre exemplu, ca supermarketul să fie închis în weekend, așa cum se întâmplă în celelalte țări europene?

O astfel de întrebare creează șoc emoțional pentru milioane de români astăzi, pentru că această nouă religie nu permite alternative raționale de gândire.

Ce ar putea să facă românii clujeni, spre exemplu, în weekend, într-o astfel de situație plauzibilă, dealtfel, dacă ne uitam la situația din țările europene?

• Ar putea să descopere împrejurimile Clujului unde ar găsi mii de ferme țărănești care nu-și găsesc cumpărători pentru produsele lor alimentare țărănești de calitate;

• Ar putea să găsească mii de ferme țărănești de unde și-ar putea cumpăra îmbrăcăminte sănătoasă din in cânepă sau lână;

• Ar putea să descopere pensiuni agroturistice unde să mănânce o hrană de calitate, bucurându-se de natură împreună cu copiii și nepoții lor;

• Ar putea să socializeze cu țăranii din jurul Clujului ca să înțeleagă această ultimă civilizație rurală vie a Europei;

• Ar putea să-și creeze contacte în lumea țărănească care să le permită organizarea pe baza de abonament al unui sistem de aprovizionare cu alimente sănătoase, direct la domiciliu sau la locul de muncă;

• Ar putea să creeze legături între copiii de la oraș și copiii țăranilor, conturând posibilități de petrecere de weekend-uri, după amieze sau vacanțe la țară;

• Ar putea să-și redescopere adevărata identitate românească;

• Ar putea să redescopere sentimentul de responsabilitate față de părinți și bunici acum când mulți se luptă să creeze rupturi între aceștia;

• Ar putea să redescopere în jurul Clujului noțiunea de familie ca fundament al societății rurale;

• Ar putea să-și redescopere sentimentul de patriotism cumpărând alimente și haine de la țăranul român.

Dar câți clujeni ar putea rezista oare la o astfel de veste șocantă, care dezechilibrează noul „consumator religios de obiecte” din supermarket?

De ce preferă românii legume și fructe cu gust de plastic și miresme de boli?

• pentru că marele patriot, consumatorul român se închină astăzi la noua religie neomarxistă numită SUPERMARKET;

• pentru că marele patriot, guvernul român, aruncă 480 de milioane de euro pe tomate cu gust de cauciuc și dopate cu pesticide din soiuri străine;

• pentru că marele patriot, importatorul român poate cumpăra mai ieftin și mai poluat orice legumă sau fruct din afară la preț real sau traficat pentru eludarea taxelor;

• pentru că marele patriot, consumatorul român, nu se mai coboară la înălțimea broaștei la care trăiește țăranul român, cumpărându-i produsele;

• pentru că marele patriot, consumatorul român, vrea ca legumele și fructele să fie mari, și mai mari, foarte mari, până la cer de mari, atât de mari încât să nu mai poți băga mărul și para în gură;

• pentru că marele patriot, consumatorul român, este afectat profund și iremediabil de fenomenul de aculturație primară și secundară.