Ecourile știrii săptămânii, cu Naționala României de Hochei pe gheață intonând imnul pretinsului Ținut Secuiesc, la un meci pierdut cu Ungaria în cadrul Campionatului Mondial, nu contenesc să se propage. Unul dintre cei trei jucători români care nu au participat la cântarea maghiarimii a opinat că în Slovenia s-a intonat acel imn nu pentru urechile Naționalei Ungariei, ci pentru românii din Miercurea Ciuc, fani ai jucătorilor secui și, zice-se, și ai imnului. Reporterii care au scotocit pe urmele lui Tanczos Barna, ministrul Mediului cunoscut încă de pe vremea uciderii ursului Arthur, dar și de pe când era președinte al Federației Române de Hochei, au descoperit o fotografie de-ale lui din 2011, în care poza alături de sportivi care purtau tricourile României, dar steagul „Ținutului Secuiesc”. Barna a fost văzut recent la meciul România – Ungaria de la Campionatul Mondial stând în rândurile suporterilor Ungariei. Aceste gesturi exhibiționiste ale sale au stârnit furtuni în coaliția (neo)USL – UDMR, vicepreședintele PNL cerând demiterea acestuia. Între timp, un alt maghiar de frunte, Eduard Novak, Ministrul Sporturilor, răspândește în postările lui bilingve de pe Facebook ideea că sportivii români-secui ar fi asistat neputincioși la cântarea imnului secuiesc de către publicul român-secui din tribune, adică fanii veniți din Miercurea Ciuc să-și susțină favoriții în Slovenia.
Hocheistul care a refuzat să asiste la intonarea imnului secuiesc: „Știam ce urmează, i-am auzit. Cântă pentru români, nu pentru unguri”
Mircea Constantin, unul dintre cei trei jucători care au plecat la vestiar și nu au luat parte la intonarea imnului secuiesc, imediat după meciul România – Ungaria, de la Campionatul Mondial din Slovenia, și-a expus punctul de vedere în cadrul unui interviu acordat
Gazetei Sporturilor.
„Eu cu Gliga și cu Berdilă ne-am dat seama că vor să cânte, că se mai întâmplase și cu Slovenia. Eu nu mă simt secui, nu puteam să fac asta, și ei la fel. Au cântat cu galeria și jucătorii noștri, i-am auzit. Fiindcă fanii cântă acel imn pentru românii din acele zone, nu pentru unguri.
Nu sunt de acord, mai ales că erau în culorile României, dar îi înțeleg. Ei se simt secui, sunt din acele zone, dar știu că își dau viața pentru naționala României. Nouă nu ne-au reproșat că n-am rămas pe gheață, suntem prieteni între noi”, a explicat Mircea Constantin.
Mai mult, ministrul Sporturilor, Eduard Novak, a afirmat într-o postare pe altă temă (Marele Start al Turului Italiei 2024 din București) că s-ar părea că reprezentanții Naționalei de Hochei au cântat imnul secuiesc după ce fanii din tribune au dat tonul.
„În ceea ce privește subiectul meciului naționalei de hochei pe gheață, există tot mai multe informații că sportivii maghiari nu au făcut decât să asiste la intonarea Imnului Ținutului Secuiesc de către public. Ministerul Sportului va avea un reprezentant în cadrul ședinței Biroului Federal al FR Hochei pe Gheață, unde se va discuta această situație și sper ca ea să fie cât mai repede clarificată”, a transmis Eduard Novak într-o postare bilingvă pe contul său de
Facebook.
Disforia de naționalitate a reprezentanților Naționalei de Hochei se pare că este mai veche decât a putut fi constatată acum câteva zile, când vizibilitatea a fost mai mare datorită Campionatului Mondial. De exemplu, Tanczos Barna (UDMR), actualul ministru al Mediului, care a fost surprins în galeria Ungariei la meciul din Slovenia, se afișa în urmă cu 11 ani, pe când era președinte al Federației Române de Hochei, nu alături de steagul țării ale cărei funcții oficiale le ocupă, ci alături de drapelul așa-zisului „Ținut Secuiesc”.
Un precedent cunoscut în lumea hocheiului nostru este în 2011, fix când președintele federației era Tanczos Barna. Același ministru al mediului de acum care, la meciul cu Ungaria, a stat în mijlocul fanilor maghiari. Atunci, Barna a sărbătorit pe gheață, într-un tricou alb, „de deplasare”, alături de un hocheist care a desfășurat steagul bleu al așa-zisului Ținut Secuiesc.
Revenind în 2022, când Tanczos Barna (UDMR) ocupă la București funcția de Ministru al Mediului, fiind plătit, în mare parte, din banii contribuabililor români, trebuie spus că gestul lui de a se afișa în galeria Ungariei la jocul din Slovenia, unde mersese alături de Naționala României, a creat tensiuni între PNL, PSD ȘI UDMR, partidele ce compun actuala coaliție de guvernare.
După publicarea imaginilor, în care Barna apărea îmbrăcat într-un tricou albastru, al echipei de hochei HC Csikszereda Miercurea Ciuc, și era înconjurat de fani cu însemnele Ungariei, vicepremierul Sorin Grindeanu (PSD) a lansat critici dure la adresa ministrului udemerist. Iar azi, vicepreședintele PNL, Adrian Cozma, a cerut demiterea lui Tanczos Barna, iar președintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat, mai diplomatic, că va exista o discuție între partidele de la Guvernare, potrivit
GSP.ro.
Vicepreședintele PNL, Adrian Cozma, a scris pe Facebook că-și dorește ca premierul și liderul PNL Nicolae Ciucă să-l demită pe Tanczos Barna.
„Inadmisibil! Am rămas consternat și sunt revoltat de ceea ce s-a întâmplat în Slovenia la Campionatul Mondial de Hochei.
România a fost umilită și de jucătorii care au cântat imnul Ținutului Secuiesc și de ministrul Tanczos Barna, care s-a pus la peluza galeriei Ungariei, și a girat acest comportament nedemn și care nu e o întâmplare. Ne aducem aminte de un alt episod, când același Tanczos Barna a refuzat să interzică imnul secuiesc la meciurile de hochei pe vremea când era președinte al Federației și care a spus: «Vom cânta și de acum înainte».
Este incalificabil gestul de ieri și măsurile pe care trebuie să le luăm trebuie să fie ferme și imediate. Cer premierului demiterea ministrului Tanczos Barna din funcția de ministru. Simbolurile țării sunt sfinte pentru orice român de orice etnie. Cine nu respectă simbolurile țării nu poate face parte din Guvernul României”, a scris Adrian Cozma
pe Facebook.
Amintim că Tanczos Barna se făcuse remarcat încă din vremea coaliției PNL – USR – UDMR, când a mușamalizat afacerea uciderii
ursului Arthur de către un prinț austriac, în cârdășie cu autoritățile mai mult sau mai puțin române din pretinsul „Ținut Secuiesc”. La acea vreme, Barna a declarat că nu știe dacă ursul era „cel mai mare din România” și nici dacă-l chema Arthur. De atunci, nu s-a mai auzit mai nimic despre această poveste, îngropată chiar de către actorii ei principali, în ciuda valului de indignare ecologistă și anti-corupție stârnit la nivel național și chiar european.
